Cimitirul Dămăroaia, expropriat pentru Udrea

La 13 august, la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului era prezentat spre avizare un Plan de Urbanistică Zonală (PUZ) al ministrului Turismului, Elena Udrea. Pe terenul proprietate personală de pe malul Lacului Griviţa beneficiara doreşte să construiască cinci blocuri. Timp de mai bine de doi ani, cei 6.000 de metri pătraţi au fost ame­nin­ţaţi de un alt proiect, unul de interes na­ţio­nal. În 2007, proprietatea ministrului era brăzdată, ce-i drept pe hârtie, de vii­toa­rea străpungere către Autostrada Bu­cu­reşti-Braşov. Astfel că proiectul rezidenţial al Elenei Udrea a fost con­di­ţio­nat pentru aprobare de schimbarea unui alt PUZ, şi anume legătura spre autostradă. Traseul acestei penetraţii a staţionat mai bine de doi ani pe terenul ministrului Turismului, făcându-l neconstruibil. În aprilie 2009, bulevardul îşi modifică unghiul. El va traversa lacul, dar şi Cimitirul Dămăroaia, eliberând proprietatea ministrului.

În luna aprilie a acestui an, în şedinţa Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTUAT), la punctul trei pe ordinea de zi au fost avizate următoarele lucrări: PUZ zona de nord, proiectat de LORA CONSTRUCT, PUZ zona de sus aferentă Străzii Jandarmeriei, proiectant Capitel şi penetraţie Autostrada Bucureşti - Braşov, proiectant IPTANA. Cele trei proiecte avizate în aceeaşi zi sunt interdependente. Astfel, PUZ-ul ministrului, elaborat de Capitel, nu poate fi aprobat fără schimbarea traseului bulevardului de legătură spre autostradă, realizat de IPTANA. Dacă studiul iniţial din 2007 ar fi rămas în picioare, cei 6.000 de metri pătraţi de pe Strada Neajlovului ar fi fost trecuţi la capitolul "exproprieri". Întâmplarea face ca acestea să fie mult prea scumpe, iar proiectul să primească un viaduct salvator. Acesta va traversa lacul şi cimitirul, lăsând terenul Elenei Udrea liber de orice obligaţie.
ELIBERAT DE OBLIGAŢII
PUZ-ul de pe Neajlovului 87-91, 93-95, al cărui beneficiar este Elena Udrea, prevede ridicarea a cinci blocuri de câte două etaje pe malul Lacului Griviţa. Multă vreme pe el nu s-a putut construi nimic, întrucât era ocupat de viitorul bulevard care va lega Bucureştiul de autostrada spre munte. PUZ-ul realizat de IPTANA prevedea contruirea unui drum de acces care să nu traverseze lacul şi cimitirul. Proiectul a fost cerut la acea vreme de Primăria Bucureşti, care este în fapt şi beneficiarul. A urmat o licitaţie deschisă, în luna ianuarie a anului 2007, în urma căreia elaborarea studiului de fezabilitate îi revine IPTANA.

Proiectul prezentat de specialişti în numeroasele comisii de mediu a fost destul de controversat. Viitorul bulevard spre autostradă ar fi avut de ales între supratraversarea lacului şi a cimitirului, situaţie în care se evită exproprierile, şi subtraversarea la­cu­lui, o variantă europeană, elegantă, care ar fi cerut însă şi numeroase exproprieri. Timp de doi ani, subtraversarea lacului pare să fi fost soluţia cea mai eficientă. În luna aprilie a acestui an, proiectul a revenit însă sub o altă formă: viaduct peste cimitir şi lac. În aceste condiţii, proprietatea, odată afectată integral de traseul penetraţiei Autostrăzii Bucureşti - Braşov, devine liberă: "Conform PUZ-ului elaborat de SC IPTANA SA şi avizat de CTATU-PMB cu Avizul de Urbanism Nr. 11/3/01.04.2009, traseul penetraţiei a fost modificat, amplasamentul devenind construibil", se arată în avizul de urbanism eliberat în luna iulie a acestui an.

Explicaţiile au fost concise: costurile exproprierilor sunt prea ridicate. Din procesele comisiilor de urbanism este mai mult decât vizibil faptul că proiectul legăturii spre munte a ridicat controverse dure. Eventualele exproprieri l-ar fi deranjat chiar şi pe primarul din acea perioadă al Capitalei, Adriean Videanu. "Domnul Adriean Videanu chestionează Comisia dacă nu s-ar putea avansa soluţia unei subtraversari a lacului, evitându-se astfel incidenţa şoselei cu proprietăţile, şi îşi exprimă acordul de principiu pentru soluţia posibilă a rea­lizării drumului-promenadă pe margi­nea de lac, care ar putea susţine şi ideea unei zone rezidenţiale de pe margine de lac, după modelul Geneva", se arată în procesul şedinţei Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului Pri­măriei Municipiului Bucureşti de la 6 iu­nie 2007.

"Îmi aduc aminte de pro­iect. Eram preşedintele comisiei pe atunci. Traseul iniţial pornea din Poligrafiei, pe partea de nord, trecea pe lângă cimitir şi subtraversa Lacul Griviţa. Ei se gândesc la supratraversare, atât a lacului, cât şi a cimitirului. Cu aceste lucruri eu nu pot să fiu de acord. Cimitirul este în primul rând un loc sacru! Să nu mai vorbim de­s­pre faptul că această soluţie aduce practic o cale de beton prin oraş şi nu un bulevard, aşa cum se obişnuieşte în ţările ves­ti­ce. Ideea subtraversării ar fi salvat şi ima­­ginea Lacului Griviţa, care este cel pu­ţin la fel de important ca şi Lacul Bă­nea­sa. Aceasta ar fi fost soluţia civilizată, ca la Paris de exemplu. Or, în astfel de cazuri, când vorbim despre interesul naţional nu există costuri prea mari şi nu mă impresionează economia. Nu aducem un drum judeţean prin Bucureşti, ci un bulevard. Aici vorbim de o arteră cu efect econo­mic, la nivelul Guvernului României, nu al Capitalei", a precizat pentru Jurnalul Naţional, Viorel Hurduc, fostul preşedinte al Comisiei de Urbanism.
PROBLEME CU... MEDIUL
PUZ-ul de pe Strada Neajlovului aşteaptă în acest moment ultimele avizări. Pe amplasamentul liber de proiectele de infrastructură vor fi ridicate cinci blocuri cu câte două etaje. Organizaţiile de mediu prezente în comisie au atras atenţia asupra faptului că zona impune reglementări stricte. "Acolo este un sit arheologic. Terenul are încadrare V 4, ceea ce îl aduce la rangul de spaţiu verde protejat. Legea mediului interzice construcţiile de pe spaţiile verzi. Mai mult, din câte am văzut noi, proiectul nu respectă distanţa prevăzută de Legea Apelor şi se găseşte la 15 metri de malul lacului. În această situaţie vorbim despre o serie de avize ce ar trebui date atât de Ministerul Culturii, cât şi de Apele Române", a precizat Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedintele Eco-Civica. Pe de altă parte, arhitecul-şef al Primăriei Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a explicat că proiectul este unul cât se poate de decent: "Este o solicitare normală şi respectă ca­racterul şi tendinţa de dezvoltare a zonei, păstrând atât înălţimea, cât şi funcţia".


DECLARAŢIA DE AVERE
Terenul de pe malul Lacului Griviţa pe care ministrul Elena Udrea, a cerut aprobare pentru construirea a cinci blocuri, este trecut şi în declaraţia de ave­re publicată pe site-ul ministerului. Exis­tă însă o neconcordanţă cu cifrele. Astfel, nume­re­le pentru care ministrul a primit aviz de urbanism nu corespund cu cele trecute pe site. Avizul de urbanism a fost eliberat pentru pe Neajlovului 87-91, 93-95,
Sector 1. În declaraţia de avere, pe Neajlovului, Elena Udrea deţine împreună cu soţul două terenuri a câte 3.000 de metri pă­traţi. Cel dintâi pe Strada Neajlovului 82-85, iar celălalt tot pe Neajlovului, însă la numărul 89-91. Terenurile au fost obţinute în 2007, prin contract de vânzare-cumpărare. Udrea mai are două terenuri în Sectorul 1, dar fără adresă. Să fie tocmai din parcela cu blocurile? Răs­pun­sul îl poate afla ANI care in­ves­ti­ghează declaraţia de avere a ministrului.


    Avizul de urbanism certifică eliberarea terenului