Pădurile pe care fostul mare industriaş Max Auschnit le-a avut în zona oraşului Nădrag au ajuns subiect de luptă politică. Demarată încă din 2006, aceasta a atins apogeul când potenţialii beneficiari ai arborilor întinşi pe mii de hectare au migrat dinspre PSD spre PD-L. Pe post de cal troian în această afacere cu iz penal este Direcţia Silvică Timiş, care se lasă folosită aşa cum se cuvine. Imensa exploatare forestieră timişeană a fost vizată de diverse grupuri de interese din cauza potenţialului financiar enorm.

Fracţiunile implicate provin atât din PSD, cât şi din PD-L, iar soldăţeii aruncaţi în lupta pentru cele 11.280 de hectare de pădure sunt doi localnici, fraţii Dorin şi Florin Măran, mari gaterişti din zonă. Aceştia au distrus toate pădurile timişene din comuna Criciova. Iniţial susţinători pe faţă ai PSD, aceştia au cotit-o spre partidul portocaliu după alegerile parlamentare din 2008, sperând că vor pune mâna pe averea forestieră a urmaşilor lui Auschnit.

O PRADĂ GRASĂ
În 2006, fraţii Măran au înfiinţat Societatea Anonimă Forestieră Nădrag, pretinzând că este continuatoarea vechii Societăţi Anomine Forestiere Nădrag, care funcţionase din 1924 până în 1948, când comuniştilor le-a venit ideea să o desfiinţeze. Ştiind că pădurile ar putea fi retrocedate în urma cererii depuse de urmaşii fostului industriaş şi pentru a evita implicarea într-un proces de durată cu foştii proprietari, fraţii Măran au recurs la un tertip ieftin.

În aprilie 2006, l-au făcut preşedinte de onoare al Societăţii Anonime Forestiere Nădrag pe un american. Steven Ausnit pentru unii, Ştefan Ausnit pentru alţii, personajul de peste ocean a acceptat funcţia măreaţă care i se oferise. Astfel, s-a încercat crearea unei confuzii de nume, dar această şmecherie nu a ţinut la Tribunalul Timiş, unde judecătorii s-au prins că americanul nu este urmaşul legal al lui Max Auschnit.

Manevra introducerii lui Ausnit în combinaţie este legată de încercarea lui Măran de a demonstra că societatea fondată de el poate dobândi dreptul de proprietate pentru cele 11.280 de hectare de pădure din zonă. După ce au văzut că pe la tribunal nu prea merge cu şmecherii, cei doi fraţi Măran şi-au întors faţa spre domeniul politic şi administrativ. Astfel, cu tupeu, Măran a revendicat miile de hectare de pădure.

Pe felie a apărut şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Timiş, care a aprobat cererea de retrocedare, document însă nesemnat de prefectul de atunci, Ovidiu Virgil Drăgănescu. Băieţii cu ochi albaştri care au monitorizat atent mişcările de la Nădrag susţin că mişcarea de retrocedare a avut două episoade: unul în comisia judeţeană mai sus menţionată, unde se pare că un funcţionar public a încasat în avans suma de 100.000 de euro, iar cel de-al doilea episod a avut loc la semnarea titlurilor de proprietate, când s-au mai cerut 500.000 de euro.

Până la urmă, se pare că afacerea nu a mai fost încheiată, pentru că oferta făcută funcţionarului, după cum afirmă surse din serviciile secrete, ar fi fost de numai 200.000 de euro.

CALUL TROIAN PAŞTE LA DIRECŢIA SILVICĂ
Imediat după preluarea Prefecturii de Mircea Băcală, în martie 2009, subiectul retrocedării a fost reluat. Noul prefect a făcut un apel public la intrarea în legalitate şi reconstituirea dreptului de proprietate. Mai mult, Direcţia Silvică Timiş a contestat în instanţă decizia prin care Măranii urmau să pună mâna pe păduri. Această acţiune a fost urmarea cacealmalei celor doi fraţi de a juca la două capete în timpul campaniei electorale, când au obţinut promisiunea că vor primi pădurea.

Dar, având în vedere valoarea imensă a masei lemnoase, evaluată la 30 de milioane de dolari, impasul a fost deblocat, mai ales că cei doi au cotizat la campaniile PSD şi PD-L. Cel sacrificat a fost Nicuşor Ţîţu, şeful Direcţiei Silvice Timiş în momentul în care instituţia s-a opus preluării pădurilor de societatea lui Măran. După ce Ţîţu a refuzat făţiş, făcând şi declaraţii publice, să semneze pentru preluarea pădurii de Dorin şi Florin Măran, a fost repudiat de Ilie Sârbu, fostul ministru al Agriculturii. Din lider influent al PSD a ajuns pe tuşa politicii.

Gruparea transpartinică Măran nu a stat cu mâinile în sân şi a tras sforile, impunându-l pe Ioan Palconi la şefia Direcţiei Silvice şi a reuşit astă toamnă. Palconi este director cu delegaţie, dar se fac presiuni pentru a fi numit director "plin" tocmai ca să poată semna, odată pentru totdeauna, retrocedarea mult-râvnitei păduri. Ceea ce ar însemna un dezastru ecologic într-un judeţ lovit de inundaţii devastatoare.

 

Incompatibilitate la Romsilva
Ioan Palconi din Făget, fost pesedist de încredere şi un apropiat al deputatului Dorel Covaci. Mai nou, a devenit un pedelist dornic de afirmare. Oricât l-ar mânca pixul pe Palconi să semneze vreo decizie în favoarea fraţilor Măran, ar face o ilegalitate, pentru că se află într-o flagrantă incompatibilitate: este director la stat, dar şi mandatarul unei asociaţii forestiere ce administrează 250 de hectare de pădure. La Tehnocer are toate drepturile de semnătură, alături de Ioan Francisc Toth. În 2001, Toth a fost susţinut puternic de Dan Ioan Şipoş pentru a ocupa funcţia de şef al DS Timiş, dar până la urmă a fost preferat un inginer silvic apropiat al fostului ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu.

Şipoş era pe atunci pesedist şi preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, funcţie pe care a deţinut-o până în 2004. Acum, Şipoş este unul dintre consilierii lui Constantin Ostaficiuc, preşedintele CJ Timiş, membru PD-L. Tehnocer are încheiate contracte serioase cu Direcţia Apelor Banat, al cărei director este un alt pesedist, Titu Bojin. Acestuia i-a luat urma deputatul PD-L Valeriu Tabără, care insistă să-l schimbe din funcţie. Pe de altă parte, Ioan Francisc Toth este şi el un alt apropiat al fraţilor Măran, dar şi al lui Şipoş.

Acesta din urmă a condus cu o mână de fier judeţul în guvernarea Năstase, însă acum a devenit "negociator cu delegaţie" al conducerii CJ Timiş în toată zona Nădrag, Făget şi Surduc. Adică tocmai acolo unde sunt pădurile pentru a căror retrocedare trebuie să semneze Ioan Palconi.