Bucuresti
"LAND OF CHOICE", DE 2 X MAI SCUMP
Eurosport şi-a luat tainul de la Elena Udrea
Sebastian Marcovici | NewsIn
În cursa pentru promovarea turismului românesc, ministrul Elena Udrea a cam pierdut startul
Acţiunile de promovare a turismului românesc, având-o în prim plan pe ministrul Elena Udrea, scot la iveală noi informaţii care arată cu câtă uşurinţă este cheltuit banul public, când scandalul Ridzi – Ziua Tineretului nici n-a apucat bine să se stingă.
Pentru campania de promovare "Romania, land of choice", care urmează să intre în grila de publicitate a postului Eurosport din august până în decembrie, autorităţile de la Bucureşti plătesc un milion de euro pentru 1.025 de spoturi publicitare. Campania de promovare pe acelaşi post de televiziune a costat Croaţia 400.000 de euro, sumă care a inclus 805 spoturi. O diferenţă mare ce ridică noi semne de întrebare asupra modului în care Ministerul Turismului a pus la punct această "ofensivă de marketing naţional" începută la spartul târgului. Unde mai pui că eficienţa unei campanii începute în august este cel puţin îndoielnică: valul turistic estival e ca şi spart, iar planurile pentru cel de iarnă sunt deja gata pentru turiştii care chiar ştiu ce vor.
Ministerul Turismului a reuşit "performanţa" de a plăti un milion de euro pentru promovarea României ca destinaţie turistică pe Eurosport. Dincolo de amănuntul că alte state vecine încep campanii similare în primele luni ale anului şi nu la spartul târgului turistic (în perioada august-decembrie), promovarea de pe Eurosport costă mult mai puţin pentru Croaţia, de exemplu. Şi asta nu pentru că ţara de la Mediterană s-a impus de ani buni drept o destinaţie turistică apreciată. După cum reiese din cifrele anunţate de Ministerul Turismului de la Zagreb, clipurile de promovare pentru Croaţia sunt cu doar 220 mai puţine decât cele ale României dar costă cu mai bine de 50% mai puţin.
SE IESE ÎN PIERDERE?
Socoteala e destul de simplă. Croaţia şi-a propus, pentru anul 2009, o campanie de promovare pe Eurosport International şi Eurosport 2 în valoare de 3 milioane de kuna, adică puţin peste 408.000 de euro. A început-o la 2 februarie şi a încheiat-o la 31 mai, potrivit datelor furnizate Jurnalului Naţional de către Centrul Naţional de Turism din Croaţia. Cu alte cuvinte, totul a fost planificat din timp, calculat şi aprobat printr-o decizie adoptată la sfârşitul anului 2008. Lucru care ar fi fost dificil în România, unde Ministerul Turismului a reapărut în "grila" guvernamentală abia în ianuarie 2009.
Pentru a-şi promova destinaţiile turistice, Croaţia a ales "The Mediterranean, as it once was" ("Mediterana, aşa cum era odinioară" - n.r.) drept slogan şi patru posturi internaţionale pentru difuzarea spoturilor sale televizate: CBB, BBC World, Euronews şi, desigur, Eurosport. Postul paneuropean de sport a difuzat, în urma contractului, 255 de spoturi de 30 de secunde pe Eurosport International şi 550 de spoturi de 30 de secunde pe Eurosport 2. În total, 805 spoturi pe durata a trei luni.
Pentru România, Eurosport urmează să difuzeze 1.025 de spoturi similare (30 de secunde) pe durata a patru luni, contra sumei de un milion de euro. Contractul de un milion mai include 325 de billboard-uri de şase secunde şi 9 milioane de bannere difuzate pe internet.
Reiese că difuzarea unui spot costă Croaţia 506 euro în timp ce, pentru România, preţul urcă la 975 de euro. Aproape de două ori mai scump pentru o campanie de o eficienţă cel puţin îndoielnică, dat fiind că va fi lansată în august, când valul turistic estival e ca şi spart iar planurile pentru cel de iarnă sunt deja gata pentru turiştii care chiar ştiu ce vor.
PORTRET-ROBOT DE TURIST
Există însă posibilitatea ca nu acestor turişti să li se adreseze campania pusă la punct de ministerul doamnei Udrea. Asta în cazul în care chiar există un public ţintă bine indentificat, pentru că acest lucru nu reiese din informaţiile furnizate de minister.
La solicitarea Jurnalului Naţional, ministerul a încercat să prezinte "portretul-robot" al persoanelor care vor vibra şi vor reacţiona pozitiv la campania de promovare "Romania - land of choice". Astfel, publicul-ţintă vizat este alcătuit din "adulţi activi, dinamici şi dornici de aventură, pasionaţi de sport, cu venituri mici şi medii, în căutare de destinaţii turistice noi şi unice", se arată într-un paragraf al faxului remis Jurnalului Naţional. Următorul paragraf ne pune faţă-n faţă cu un cu totul altfel de potenţial turist în România: "adulţi activi, cu venituri medii şi mari, bine informaţi, atenţia la evoluţiile din mediul de afaceri, în căutare de destinaţii turistice noi şi unice".
Cum ar veni, şi sărăcii, şi bogaţii lumii au drept punct comun planurile de vacanţă într-un loc nou şi unic. Dincolo de problemele şi grijile care-i despart, oferta turistică a României îi uneşte şi li se adresează deopotrivă. Desigur, cu condiţia să fie activi.
Ministerul Turismului a reuşit "performanţa" de a plăti un milion de euro pentru promovarea României ca destinaţie turistică pe Eurosport. Dincolo de amănuntul că alte state vecine încep campanii similare în primele luni ale anului şi nu la spartul târgului turistic (în perioada august-decembrie), promovarea de pe Eurosport costă mult mai puţin pentru Croaţia, de exemplu. Şi asta nu pentru că ţara de la Mediterană s-a impus de ani buni drept o destinaţie turistică apreciată. După cum reiese din cifrele anunţate de Ministerul Turismului de la Zagreb, clipurile de promovare pentru Croaţia sunt cu doar 220 mai puţine decât cele ale României dar costă cu mai bine de 50% mai puţin.
SE IESE ÎN PIERDERE?
Socoteala e destul de simplă. Croaţia şi-a propus, pentru anul 2009, o campanie de promovare pe Eurosport International şi Eurosport 2 în valoare de 3 milioane de kuna, adică puţin peste 408.000 de euro. A început-o la 2 februarie şi a încheiat-o la 31 mai, potrivit datelor furnizate Jurnalului Naţional de către Centrul Naţional de Turism din Croaţia. Cu alte cuvinte, totul a fost planificat din timp, calculat şi aprobat printr-o decizie adoptată la sfârşitul anului 2008. Lucru care ar fi fost dificil în România, unde Ministerul Turismului a reapărut în "grila" guvernamentală abia în ianuarie 2009.
Pentru a-şi promova destinaţiile turistice, Croaţia a ales "The Mediterranean, as it once was" ("Mediterana, aşa cum era odinioară" - n.r.) drept slogan şi patru posturi internaţionale pentru difuzarea spoturilor sale televizate: CBB, BBC World, Euronews şi, desigur, Eurosport. Postul paneuropean de sport a difuzat, în urma contractului, 255 de spoturi de 30 de secunde pe Eurosport International şi 550 de spoturi de 30 de secunde pe Eurosport 2. În total, 805 spoturi pe durata a trei luni.
Pentru România, Eurosport urmează să difuzeze 1.025 de spoturi similare (30 de secunde) pe durata a patru luni, contra sumei de un milion de euro. Contractul de un milion mai include 325 de billboard-uri de şase secunde şi 9 milioane de bannere difuzate pe internet.
Reiese că difuzarea unui spot costă Croaţia 506 euro în timp ce, pentru România, preţul urcă la 975 de euro. Aproape de două ori mai scump pentru o campanie de o eficienţă cel puţin îndoielnică, dat fiind că va fi lansată în august, când valul turistic estival e ca şi spart iar planurile pentru cel de iarnă sunt deja gata pentru turiştii care chiar ştiu ce vor.
PORTRET-ROBOT DE TURIST
Există însă posibilitatea ca nu acestor turişti să li se adreseze campania pusă la punct de ministerul doamnei Udrea. Asta în cazul în care chiar există un public ţintă bine indentificat, pentru că acest lucru nu reiese din informaţiile furnizate de minister.
La solicitarea Jurnalului Naţional, ministerul a încercat să prezinte "portretul-robot" al persoanelor care vor vibra şi vor reacţiona pozitiv la campania de promovare "Romania - land of choice". Astfel, publicul-ţintă vizat este alcătuit din "adulţi activi, dinamici şi dornici de aventură, pasionaţi de sport, cu venituri mici şi medii, în căutare de destinaţii turistice noi şi unice", se arată într-un paragraf al faxului remis Jurnalului Naţional. Următorul paragraf ne pune faţă-n faţă cu un cu totul altfel de potenţial turist în România: "adulţi activi, cu venituri medii şi mari, bine informaţi, atenţia la evoluţiile din mediul de afaceri, în căutare de destinaţii turistice noi şi unice".
Cum ar veni, şi sărăcii, şi bogaţii lumii au drept punct comun planurile de vacanţă într-un loc nou şi unic. Dincolo de problemele şi grijile care-i despart, oferta turistică a României îi uneşte şi li se adresează deopotrivă. Desigur, cu condiţia să fie activi.
ACUM IN JURNALUL.RO
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.
De ce? De plăcere! Cum? Cu pasiune. De unde? De sus. Fotografie aeriană profesională. Un job frumos, dar dificil. V-aţi putea întreba care este definiţia fotografiei aeriene, drept urmare e bine să aflaţi că aceasta este totalitatea imaginilor surprinse de o cameră foto aflată într-un punct de staţie superior, însă niciodată de pe o structură construită.
?????????????????????????
?????????????????????????
?????????????????????????
Si o ordonanta de urgenta! (vedeti la finalul postarii lui Sutu!)
Ei bine, in aceste conditii:
-aveti curaj sa faceti macar vreo citeva saptamani, zi de zi, seara de seara, emisiuni in care sa il infierati pe acest primar-caricatura? (va reamintesc ca, atunci cind a fost vorba despre poneiul roz de la ICR – un caz pe care sint sigur ca nu l-ati inteles nici astazi – ati delirat si linsat luni intregi la TV)
-deci, aveti curaj sau inca nu ati primit telefoanele care activeaza complicatele mecanisme ale tonomatelor?
PS. O intrebare de bun simt de la ITMorar in legatura cu aceeasi chestiune – PS Imaginaţi-vă că gestul de a îmbrăca uniformă nazistă l-ar fi făcut un primar PDL. Cam ce am fi văzut, acum, pe televiziuni? Dar aşa, cu mazăre se merge pe burtă!
PS2. Badin, Ciutacu, Stan si Badea nu epuizeaza o categorie de jurnalisti care intretin relatii nefiresti cu ideea de presa adevarata. Ei sint doar citeva dintre cele mai reprezentative specimene!