Procurorul Marian Sintion, consilierul ministrului de Interne, este filat străns de o echipă profesionistă. O intreagă desfăşurare de forţe, dotate cu maşini, motociclete şi scutere, il insoţeşte pe magistrat oriunde. Ceea ce n-au ştiut filorii este că au fost la răndul lor filaţi de Jurnalul Naţional.


Reacţia experţilor in filaj este o consecinţă a demersurilor reformatoare ale procurorului, privind organizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi a faptului că a cerut verificarea a 32 de chestori: dacă au avut probleme de corupţie, dacă au fost implicaţi penal in Revoluţie, mineriade, dacă au fost colaboratori ai Securităţii ceauşiste sau dacă au avut funcţii politice in structurile PCR şi UTC. Cerem declanşarea unei anchete a Parchetului Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Consiliului Superior al Magistraturii in urma acestui act de intimidare a unui magistrat. Totodată, aşteptăm o reacţie fermă a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi a ministrului Cristian David, pentru a coopera la identificarea filorilor, probabil cadre ale MIRA, şi a celor ce se fac responsabili de ordonarea filajului. Am ales să nu publicăm, deocamdată, fizionomiile filorilor, tocmai pe considerentul că aceştia sunt doar nişte executanţi trimişi in misiune şi aşteptăm ca structura in cauză să nu-i pună in pericol şi să recunoască urmărirea.


EVIDENŢÃ.... I-am surprins pe filorii care erau "umbrele" maşinii procurorului Marian Sintion in exerciţiul funcţiunii, făcănd cu greu faţă traficului. Joi, 25 octombrie, după-amiază, i-am preluat din "zbor". In goana după "vănat", aceştia s-au inghesuit in urma maşinii Audi cu numărul de inmatriculare B-05-ZYV, şi ne-au căzut de-a valma in poză. De la noul pod inaugurat in Băneasa şi pănă la Casa Presei, deja două Skoda Octavia gri-albăstrui metalizate, cu numerele B-39-EGE şi
B-64-SGT, s-au poziţionat, incăt să observe fiecare mişcare a urmăritului. Pe Kiseleff, fiecare dintre "gemenele" Skoda a abordat căte o bandă a şoselei şi a redus viteza, că prea se apropiau de Audi. După Arcul de Triumf şi pănă la intrarea pe Calea Victoriei, nucleului deja compact i s-a adăugat Fordul albastru cu numărul B-49-ELU. Plimbarea la şosea şi apoi pe Calea Victoriei e alertă, chiar şi in afurisitul de trafic. Pentru că trebuie să ţii "ţinta" sub maximă supraveghere. Filorii chiar erau pătrunşi, şi maşinile lor se incrucişau şi se permutau de pe o bandă pe alta. Cele trei maşini gravitau in jurul procurorului, intr-un dans alambicat, cu scărţăit subţire de roţi şi sprinten viclean. Aşa a făcut una dintre "gemene" şi, la Hotelul Hilton, a ţăşnit inainte şi a aşteptat pe stănga. Asta pentru eventualitatea in care urmăritul dorea s-o ia buclucaş spre Magheru. Suratele, in schimb, s-au poziţionat atente la direcţia centru şi dreapta.


MOTOCICLISTUL. După ce-am trecut de CEC, la fel de atomic şi făşneţ a prins glas in acceleraţie un motociclist. Că de, avea cască şi zvăc in ambreiaj. Iniţial nu l-am băgat in seamă, ţinăndu-l in evidenţă doar ca suspect. Dar după ce am trecut de Tribunal şi ajungănd la Cercetări Penale, l-am zărit in toată splendoarea misiunii. Vasăzică, nici "gemenele" şi nici Fordul nu s-au incumetat să intre pe străduţe, ca să nu se deconspire, şi pe urmele procurorului a fost trimis motociclistul. "Număr de ordine" PH-43-LHF. Filorul a dat nişte ture şi s-a asigurat dintr-un colţ al străzii, bine camuflat, că magistratul se urcă iar in Audi şi pleacă, şi a tulit-o. La ieşirea de pe străduţe, deja rănjeau "gemenele". Drumul pănă la Parchet şi apoi, iarăşi, la Casa Presei s-a petrecut aidoma.


DELICT. Văzănd că Audi intră pe aleea din faţa Casei Presei, filorii s-au postat in semicerc. Fordul "ELU" a luat-o spre Băneasa să nu care cumva procurorul să fi scăpat pe la Gara Băneasa. Dar procurorul a parcat, şi "hăitaşii" s-au apropiat. Cea mai curajoasă a fost "geamăna SGT", care părea să conducă ostilităţile. La puţin timp şi-a făcut apariţia şi motociclistul. Cum procurorul dispăruse undeva in clădire, trei filori s-au adunat la mare sfat. "Nu ştiu unde a luat-o. Maşina e sub arcadă", i-am interceptat de la jumătate de metru de ei. Erau oarecum incurcaţi, "Tunsu’", un bărbat cu părul scurt şi alb şi geacă albastră, dănd alături de un coleg ture pe la colţul clădirii. Colegul, căruia i-am spus "Mănecuţă Neagră", vorbea, bineinţeles, la firele camuflate in măneca hainei sale de culoare neagră. Alături, motociclistului i se făcuse cald şi işi scosese casca. Concomitent, un bărbat şi o femeie bine imbrăcaţi, suspecţi şi ei pentru noi, au intrat intr-un corp de clădire să caute "duşmanul", iar un scuter şi-a făcut şi el de lucru prin preajmă. Ne-am notat noi alţi suspecţi. La plecare, pe motociclist era să-l pape căinii. Ce-i drept, e complicat să faci slalom printre lătrături. Fordul "ELU" l-a preluat pe Audi, dar a aşteptat, profesionist, la colţul aleii, că aşa-i regulamentul, căt să nu-l zărească urmăritul in oglindă.


GOANA. Am numărat cel puţin opt "hăitaşi" pe urmele procurorului Marian Sintion. Filarea magistratului a fost făcută cu siguranţă de profesionişti. Argumentul il reprezintă echipa atăt de mare şi de diversificată şi procedurile de abordare a "ţintei". Maşinile folosite există in dotarea mai multor structuri ale "Internelor" şi acesta este unul dintre motivele pentru care ne indoim că filorii ar aparţine unei companii private, fie ea şi de pază. Teoretic, un astfel de filaj il poate face in cadrul ministerului Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Direcţia de Combatere a Crimei Organizate, unităţi ale IGP şi Poliţia Capitalei. Apoi, filajul de asemenea factură mai poate fi realizat de SRI sau de SIE. Rămăne de văzut in baza cărui ordin şi cine a aprobat urmărirea unui magistrat.

• Jurnalul Naţional: V-aţi intors la Interne foarte motivat. De ce aţi propus ministrului de Interne unirea serviciului secret al ministerului cu Direcţia Generală Anticorupţie şi Corpul de Control?

Marian Sintion: Intr-adevăr, am propus unificarea structurilor amintite de dvs. intr-o direcţie nouă, care să se numească Direcţia Generală Afaceri Interne. Cred că astfel se pot simplifica procedurile de lucru şi se vor reduce costurile. Totodată, personalul existent se poate folosi mult mai eficace, mai ales că multe competenţe ale DGIPI, DGA şi ale Corpului de Control sunt identice. Apoi, cred că această nouă direcţie va conlucra mai bine atăt cu alte structuri ale MIRA, căt şi cu alte instituţii.

• Aţi mai remarcat şi alte paralelisme in cadrul MIRA?

Fără indoială că mai sunt astfel de paralelisme. Tocmai de ceea am propus ministrului de Interne unificarea Inspectoratului General al Poliţiei Romăne cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră intr-o singură entitate "Poliţia Naţională", care să corespundă nevoilor cetăţenilor. Şi la IGPR, şi IGPF multe competenţe sunt identice şi, in unele situaţii, au chiar acelaşi obiect de activitate. De exemplu, sunt structuri identice insărcinate cu combaterea traficului de persoane, cu combaterea traficului de droguri etc. Apoi, in condiţiile in care Romănia a devenit membră a UE şi o mare parte din graniţă este, să spunem, desfiinţată, activitatea unor Direcţii ale Poliţiei de Frontieră nu se mai justifică.

• Structurile MIRA sunt calchiate fiecare după căte un model: Poliţia a adoptat modelul britanic, Jandarmeria, pe cel francez, Poliţia de Frontieră, după cel german…

Intr-adevăr, consider că este in beneficiul cetăţeanului şi siguranţei şi ordinii publice să se clarifice unele aspecte. Conform tradiţiei unor ţări din Europa, şi nu numai, forţele de aplicare a legii sub aspectul ordinii publice sunt două, şi nu trei sau mai multe. Prin organizarea Poliţiei Naţionale şi revederea rolului Jandarmeriei şi clarificarea in context a rolului Poliţiei Comunitare, cetăţeanul nu are decăt de căştigat. Inseamnă reducerea costurilor, inclusiv redistribuirea mai judicioasă a infrastructurii existente şi a resursei umane. In Ministerul de Interne a existat şi există obiceiul de a crea componente şi structuri nu din nevoie, ci tocmai pentru a crea funcţii unor anumiţi chestori, comisari-şef, generali şi de a le hrăni orgoliul.

• Unde aţi mai identificat risipă de fonduri?

Consider că resursele bugetare ar fi mai bine gestionate, iar cheltuielile ar fi reduse dacă s-ar unifica structurile MIRA cu atribuţii de intervenţie in vederea restabilirii ordinii publice. Mă refer la Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila" de la nivelul ministerului, Serviciul Special de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă, aflat in subordinea Poliţiei Capitalei, Serviciul Independent pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale din subordinea IGPR şi Departamentele de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă de la nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie, toate acestea raportate la componentele Jandarmeriei Romăne cu atribuţii in asigurarea şi in restabilirea ordinii publice. In acest sens, am propus de curănd ministrului unificarea GSPI "Acvila" cu Brigada Specială de Intervenţie "Vlad Ţepeş", in cadrul Jandarmeriei Romăne. Punctul meu de vedere il argumentez atăt prin faptul că personalul existent s-ar folosi mai eficient, căt şi din prisma faptului că GSPI realizează activităţile SPP, respectiv asigură paza unor anumite categorii de demnitari. De asemenea, am propus trecerea SSPIR, SIIAS - IGPR şi DPIR - IJP in competenţa Jandarmeriei Romăne, prin unificarea in structurile de specialitate (cum ar fi Direcţia Generală de Jandarmerie a Municipiului Bucureşti) cu atribuţii in ceea ce priveşte ordinea publică. Sigur, nu numai in acest domeniu cheltuielile ar putea fi reduse.

• La ce alt domeniu vă referiţi?

Fiind procuror, sunt preocupat de zona Poliţiei Judiciare, care trebuie să aibă o reacţie profundă la problemele cetăţeanului. Cred că ar fi binevenită infiinţarea unei Direcţii Generale de Poliţie Judiciară la nivelul ministerului, prin preluarea atribuţiilor de la structurile de poliţie care desfăşoară, in prezent, astfel de activităţi. La ora actuală, MIRA asigură trei categorii de Poliţie Judiciară: cea din cadrul DNA, cea din cadrul DGA şi cea pentru celelalte structuri proprii, iar realizarea unei singure direcţii ar rezolva probleme cum ar fi: a resurselor umane, a logisticii, a administrării judicioase a cheltuielilor şi ar simplifica procedurile. Legat tot de această zonă, am propus ministrului şi studierea posibilităţii trecerii Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor din subordinea MIRA in subordinea Ministerului Justiţiei. Practica existentă in alte state a demonstrat că gestionarea de Ministerul Justiţiei a acestui Oficiu a dus la rezultate mult mai accentuate, cu efecte benefice in activitatea justiţiei.

• Cum s-a ajuns ca in MIRA să fie incremeniţi in anumite funcţii aceiaşi oameni, indiferent de puterea politică aflată la guvernare?

Uitaţi-vă la faptul că in organigrama MIRA sunt pe funcţii de secretari de stat, deci funcţii politice, chestori in activitate. In opinia mea, lucrurile trebuie delimitate clar: alegi cariera politică, atunci renunţi la cariera de funcţionar public cu statut special. De altfel, am supus atenţiei ministrului acest lucru, la sugestia societăţii civile, respectiv a Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, sub egida Centrului Naţional de Voluntariat pentru Integritate. In acelaşi timp, am mai propus ministrului să dispună fundamentarea unui proiect de lege privind anularea plăţilor compensatorii ale celor care doresc să se pensioneze inainte de termen. Din punctul meu de vedere, nu se mai justifică in acest moment ca ministerul să-i plătească pe cei care vor să plece, atăt timp căt MIRA are nevoie de specialişti şi de personal la toate structurile. Mai mult, după ce unii iau aceste plăţi compensatorii se intorc să lucreze ca angajaţi civili in MIRA, ceea ce nu mi se pare normal. Inţeleg să plătim compensatorii doar pentru cei care nu-şi mai pot indeplini sarcinile de serviciu, in urma unor acţiuni de serviciu la care au fost angrenaţi.

• Ce anume provoacă rezistenţă la schimbare?

Ministerul poate deveni captivul unor grupuri de interese, care transcend, cum spuneaţi, mandatele politice. Aceste grupuri de interese, formate din ofiţeri care au in comun anumite perioade din istorie, urmăresc cu multă atenţie şi cum se imparte bugetul ministerului. In mod cert, astfel de oameni opun rezistenţă unei schimbări, in deplin acord cu regulile europene, iar acolo unde nu pot să oprească lucrurile din mersul firesc, incearcă să controleze totul. Căt de pronunţat este acest fenomen? Cred că indeajuns, incăt să ne pună pe gănduri.

• Ce s-ar putea face?

Din poziţia mea, am solicitat Parchetului de pe lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie verificarea unei liste de 32 de chestori, comisari-şefi şi generali, cu funcţii de conducere in minister, pentru a se vedea dacă aceştia au fost cercetaţi sau sunt in curs de cercetare in dosare pentru presupuse fapte penale de corupţie ori alte fapte incompatibile cu statutul pe care il au, de cănd şi-au inceput activitatea şi pănă in prezent. Totodată, am solicitat şi verificarea dacă cei 32 de inalţi ofiţeri au fost cercetaţi sau sunt in continuare cercetaţi in dosare aflate pe rolul parchetelor pentru presupuse fapte penale săvărşite in decembrie ‘89, in evenimentele Revoluţiei Romăne şi in mineriadele din ianuarie, februarie 1990, iunie 1990 şi septembrie 1991.

• Cum aţi ajuns la această listă? Aveţi date referitor la solicitarea dvs.?

Această listă cuprinde, zic eu, persoanele cu funcţiile de conducere şi cu influenţa cea mai mare in minister. Sigur, faptul că am solicitat aceste date nu inseamnă că absolut toţi sunt nepătaţi sau absolut toţi sunt incompatibili cu statutul lor. Probabil că unii au căte ceva pe conştiinţă, anumite fapte apărănd de-a lungul timpului chiar şi in presă. Pentru a putea vedea mai bine caracterul acestor persoane cu funcţii de conducere am solicitat Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii să verifice care dintre ei au fost colaboratori sau ofiţeri ai Securităţii şi dacă au făcut poliţie politică. De asemenea, este foarte important şi care dintre ei au avut funcţii politice inainte de 1989, la nivelul PCR sau UTC, şi am solicitat să se caute aceste lucruri in arhivele ministerului.