Bucuresti
DAN VOICULESCU: TREBUIE SĂ ALUNGĂM DESCURAJAREA ŞI LEHAMITEA ROMÂNIEI TĂCUTE!
"Mi-am propus să ies cu conştiinţa curată dintr-un an electoral murdar"
Dan Voiculescu vrea să dea speranţă oamenilor descurajaţi de situaţia României
Dan Voiculescu a acordat un interviu Jurnalului Naţional. După o campanie electorală pe care o consideră "indecentă", politicianul îşi fixează noi puncte de reper, doreşte să se plaseze acolo unde poate fi cât mai eficient în sprijinul oamenilor care au ales ca formă de protest... tăcerea.
· Jurnalul Naţional: Înainte de toate, aş vrea să ştiu de ce sunteţi "rar" la vorbă cu Jurnalul Naţional?
Dan Voiculescu: Aşa este, în ultimii cinci ani nu am dat un interviu, iar în 17 ani de existenţă ai Jurnalului au fost doar trei. Ultimul fiind acordat, dacă-mi aduc bine aminte, în... secolul trecut.
· E puţin! Cu alte publicaţii nu aţi avut reţineri.
Ei (zâmbeşte), putem recupera... Poate ar trebui să public o analiză săptămânală, pentru că am ce spune. De ce nu o fac - e o bună întrebare.
· Tocmai pentru că sunteţi scump la vorbă, mă bucur să vă revăd. Parcă aţi lipsit o vreme de pe scena politică...
Mai degrabă de pe scena publică, pentru că politic am fost activ. În primul rând în Senat, unde sunt în proceduri parlamentare proiecte de lege necesare: de la declararea de utilitate publică a Parcului Tineretului - care altfel ar ieşi din circuitul public, fiind retrocedat de instanţe - la compensarea TVA, astfel încât statul să nu mai producă blocaje în economie, uitând să restituie TVA. Sau de la o lege menită să asigure asistenţă la domiciliu pentru persoanele vârstnice, care nu se mai pot îngriji singure, până la neimpozitarea microîntreprinderilor în primii trei ani de la înfiinţare. Am lucrat şi în cadrul Alianţei PSD+PC, mai ales în zona de viziune macroeconomică şi de identificare a soluţiilor anticriză - acesta fiind domeniul care mi se pare cel mai important în actualul context. Dar, de acord, am încercat să fac toate aceste lucruri oarecum rezervat, fără o prezenţă mediatică sau electorală puternică.
· Totuşi, nu sunteţi o persoană timidă. Dimpotrivă. Atunci de unde vine "rezerva"?
Pentru că România ultimelor cinci luni a fost extrem de "strâmbă" şi de indecentă din punct de vedere electoral. Ştiam asta încă din vară - după cum ştiam că voi deveni o ţintă politică predilectă pentru Traian Băsescu, care trebuia să contrabalanseze cumva forţa editorială a Antenei 1 şi Antenei 3.
Şi mi-am propus să evit împroşcarea cvasigenerală. Să ies cu conştiinţa curată dintr-un an electoral foarte murdar. Am evitat să intru într-un joc al declaraţiilor cu actualul preşedinte, deşi cred că acesta m-a pomenit de vreo 100 de ori în câteva săptămâni. Am răspuns numai la acuzaţii punctuale, cum a fost fantezia cu "minele de sare", care mă interesează în egală măsură cu craterele de pe Lună.
· Aţi mai vorbit şi de o vizită a preşedintelui Băsescu. Ceva legat de o căciulă-n mână...
Da, dar nu uitaţi că am vorbit despre asta la câteva săptămâni după ce Traian Băsescu exasperase pe toată lumea vorbind de Guvernul făcut de Opoziţie la Grivco, cu mine în capul mesei. O săptămână, două, trei - după care am spus "stop, e suficient, tu ai făcut exact acelaşi lucru în urmă cu cinci ani". Şi de venitul cu căciula-n mână, după voturi, n-am vorbit eu, ci chiar Traian Băsescu.
· Vin mai la zi, cu o temă de interes imediat. Ştiu că în Partidul Conservator se vorbeşte despre un nou preşedinte.
E o discuţie în care nu mă implic, pentru moment. Colegii mei vor avea în curând un Consiliu Naţional, probabil vor adopta nişte decizii privind viitorul Partidului Conservator. Aştept să văd aceste decizii şi ulterior o să-mi spun punctul de vedere.
· Cum vă raportaţi la noul Guvern? Îi acordaţi credit?
Mi-aş dori să o fac, pentru că e un an foarte greu pentru România. Dar nu reuşesc să văd o minimă gândire strategică, mai ales în zona economică. Doar împrumuri externe şi interne, majorări de taxe şi plimbarea pripită a banilor de ici-colo, în funcţie de găurile ce apar în buget. Asta nu e strategie - strategia ia în calcul zone prioritare de creştere. Să se împrumute şi să crească taxele ar putea şi un elev de liceu economic, la limită. Ca să nu mai vorbim despre risipa de bani publici meniţi să stingă setea de căpătuială a unora. În bugetul pe acest an, de pildă, cheltuielile pentru întreţinerea drumurilor se apropie de cele pentru dezvoltarea lor. Înţelegeţi bine ce înseamnă asta...
· Vorbiţi de gândire strategică în economie. Ce presupune asta?
Existenţa unor principii ferme, pe care nu le schimbi de la o lună la alta şi care îţi ordonează coerent politicile publice. Eu, de pildă, cred cu tărie în ideea că trebuie să avem cât mai mulţi români care devin propriii lor stăpâni. Avem un număr extrem de mare de persoane asistate, care depind de stat - oameni admirabili, de altfel, care şi-au făcut datoria faţă de România într-o perioadă istorică, când iniţiativa privată era interzisă. Dar pentru trei sau patru persoane asistate există o singură persoană activă - şi dacă vom perpetua acest raport, sistemul va ceda. Iată de ce, pe termen mediu şi lung, strategic, trebuie să-i încurajăm şi să-i sprijinim pe cei capabili să creeze valoare, să-şi asume riscuri, să fie motoare active în economie. Tu, stat român, dacă ai un tânăr sau un fost bugetar care se decide să rişte în afaceri, să pună pe picioare o mică firmă, lasă-l să crească, oferă-i doi-trei ani facilităţi, nu sări imediat pe el cu taxe şi impozite. Stimulându-l la început, vei avea în curând un contribuabil serios, puternic, care absoarbe forţă de muncă din economie. Şi care reprezintă capitalul românesc! Pe când, dacă îl sufoci imediat după înfiinţare şi te bucuri la suta lui de lei abia strânsă, vei avea, din nou, un asistat. În statele dezvoltate şi prospere, IMM-urile hrănesc economia, îi oferă dinamism, pentru că implică aproape fiecare persoană activă în logica economiei de piaţă. Şi mai e ceva: fiscalitatea nu trebuie pusă în slujba susţinerii statului, ci a dezvoltării economiei şi societăţii.
Dan Voiculescu: Aşa este, în ultimii cinci ani nu am dat un interviu, iar în 17 ani de existenţă ai Jurnalului au fost doar trei. Ultimul fiind acordat, dacă-mi aduc bine aminte, în... secolul trecut.
· E puţin! Cu alte publicaţii nu aţi avut reţineri.
Ei (zâmbeşte), putem recupera... Poate ar trebui să public o analiză săptămânală, pentru că am ce spune. De ce nu o fac - e o bună întrebare.
· Tocmai pentru că sunteţi scump la vorbă, mă bucur să vă revăd. Parcă aţi lipsit o vreme de pe scena politică...
Mai degrabă de pe scena publică, pentru că politic am fost activ. În primul rând în Senat, unde sunt în proceduri parlamentare proiecte de lege necesare: de la declararea de utilitate publică a Parcului Tineretului - care altfel ar ieşi din circuitul public, fiind retrocedat de instanţe - la compensarea TVA, astfel încât statul să nu mai producă blocaje în economie, uitând să restituie TVA. Sau de la o lege menită să asigure asistenţă la domiciliu pentru persoanele vârstnice, care nu se mai pot îngriji singure, până la neimpozitarea microîntreprinderilor în primii trei ani de la înfiinţare. Am lucrat şi în cadrul Alianţei PSD+PC, mai ales în zona de viziune macroeconomică şi de identificare a soluţiilor anticriză - acesta fiind domeniul care mi se pare cel mai important în actualul context. Dar, de acord, am încercat să fac toate aceste lucruri oarecum rezervat, fără o prezenţă mediatică sau electorală puternică.
· Totuşi, nu sunteţi o persoană timidă. Dimpotrivă. Atunci de unde vine "rezerva"?
Pentru că România ultimelor cinci luni a fost extrem de "strâmbă" şi de indecentă din punct de vedere electoral. Ştiam asta încă din vară - după cum ştiam că voi deveni o ţintă politică predilectă pentru Traian Băsescu, care trebuia să contrabalanseze cumva forţa editorială a Antenei 1 şi Antenei 3.
Şi mi-am propus să evit împroşcarea cvasigenerală. Să ies cu conştiinţa curată dintr-un an electoral foarte murdar. Am evitat să intru într-un joc al declaraţiilor cu actualul preşedinte, deşi cred că acesta m-a pomenit de vreo 100 de ori în câteva săptămâni. Am răspuns numai la acuzaţii punctuale, cum a fost fantezia cu "minele de sare", care mă interesează în egală măsură cu craterele de pe Lună.
· Aţi mai vorbit şi de o vizită a preşedintelui Băsescu. Ceva legat de o căciulă-n mână...
Da, dar nu uitaţi că am vorbit despre asta la câteva săptămâni după ce Traian Băsescu exasperase pe toată lumea vorbind de Guvernul făcut de Opoziţie la Grivco, cu mine în capul mesei. O săptămână, două, trei - după care am spus "stop, e suficient, tu ai făcut exact acelaşi lucru în urmă cu cinci ani". Şi de venitul cu căciula-n mână, după voturi, n-am vorbit eu, ci chiar Traian Băsescu.
· Vin mai la zi, cu o temă de interes imediat. Ştiu că în Partidul Conservator se vorbeşte despre un nou preşedinte.
E o discuţie în care nu mă implic, pentru moment. Colegii mei vor avea în curând un Consiliu Naţional, probabil vor adopta nişte decizii privind viitorul Partidului Conservator. Aştept să văd aceste decizii şi ulterior o să-mi spun punctul de vedere.
· Cum vă raportaţi la noul Guvern? Îi acordaţi credit?
Mi-aş dori să o fac, pentru că e un an foarte greu pentru România. Dar nu reuşesc să văd o minimă gândire strategică, mai ales în zona economică. Doar împrumuri externe şi interne, majorări de taxe şi plimbarea pripită a banilor de ici-colo, în funcţie de găurile ce apar în buget. Asta nu e strategie - strategia ia în calcul zone prioritare de creştere. Să se împrumute şi să crească taxele ar putea şi un elev de liceu economic, la limită. Ca să nu mai vorbim despre risipa de bani publici meniţi să stingă setea de căpătuială a unora. În bugetul pe acest an, de pildă, cheltuielile pentru întreţinerea drumurilor se apropie de cele pentru dezvoltarea lor. Înţelegeţi bine ce înseamnă asta...
· Vorbiţi de gândire strategică în economie. Ce presupune asta?
Existenţa unor principii ferme, pe care nu le schimbi de la o lună la alta şi care îţi ordonează coerent politicile publice. Eu, de pildă, cred cu tărie în ideea că trebuie să avem cât mai mulţi români care devin propriii lor stăpâni. Avem un număr extrem de mare de persoane asistate, care depind de stat - oameni admirabili, de altfel, care şi-au făcut datoria faţă de România într-o perioadă istorică, când iniţiativa privată era interzisă. Dar pentru trei sau patru persoane asistate există o singură persoană activă - şi dacă vom perpetua acest raport, sistemul va ceda. Iată de ce, pe termen mediu şi lung, strategic, trebuie să-i încurajăm şi să-i sprijinim pe cei capabili să creeze valoare, să-şi asume riscuri, să fie motoare active în economie. Tu, stat român, dacă ai un tânăr sau un fost bugetar care se decide să rişte în afaceri, să pună pe picioare o mică firmă, lasă-l să crească, oferă-i doi-trei ani facilităţi, nu sări imediat pe el cu taxe şi impozite. Stimulându-l la început, vei avea în curând un contribuabil serios, puternic, care absoarbe forţă de muncă din economie. Şi care reprezintă capitalul românesc! Pe când, dacă îl sufoci imediat după înfiinţare şi te bucuri la suta lui de lei abia strânsă, vei avea, din nou, un asistat. În statele dezvoltate şi prospere, IMM-urile hrănesc economia, îi oferă dinamism, pentru că implică aproape fiecare persoană activă în logica economiei de piaţă. Şi mai e ceva: fiscalitatea nu trebuie pusă în slujba susţinerii statului, ci a dezvoltării economiei şi societăţii.
ACUM IN JURNALUL.RO
Elena Udrea a lansat joi la Shanghai noul brand turistic al României, alături de chinezi costumaţi în Ştefan cel Mare şi în plin scandal legat de originalitatea brandului de ţară. "Explore the Carpatian Garden" este noul slogan prin care turiştii sunt invitaţi să exploreze "grădina carpatică". Numai că frunza, elementul principal al noului logo, seamănă izbitor cu un element grafic folosit de o firmă britanică de transport.
PE ACEEASI TEMA:
+ Branding cu Ştefan cel Mare chinez
29 IUL 10 / Observator
+ Udrea: Litoralul nu este competitiv pe plan internaţional
29 IUL 10 / Observator
+ Branding cu Ştefan cel Mare chinez
29 IUL 10 / Observator
+ Udrea: Litoralul nu este competitiv pe plan internaţional
29 IUL 10 / Observator
Nemşa este un sat săsesc, din judeţul Sibiu, locuit de ţigani care cresc nişte capre franţuzeşti primite în dar de la o fundaţie americană, prin filiala europeană din Olanda. Saşii şi caprele au schimbat, fiecare în felul lui, viaţa ţiganilor din Nemşa, stabiliţi aici începând de pe la 1900 ca argaţi ai saşilor.
Adio cultură, tradiţie! Adio sat tradiţional! Alături de termopane, pavajul este obligatoriu în satul românesc, fie el transformat la comanda politică în oraş. La Miercurea Sibiului, oraş fără canalizare, blocuri şi magazine, primarul Ioan Troancă a demarat noua revoluţie culturală.
Expulzări, amprentări, demolări de tabere - iată reţeta pe care a propus-o miercuri seară Parisul pentru a rezolva problema romilor şi nomazilor de pe teritoriul Franţei. O reţetă cumva cunoscută europenilor, pentru că aceleaşi măsuri le anunţau italienii în 2007, după cazul [...]
