Migraţia creierelor, un fenomen care se frânează cu cap

România n-are o strategie pentru recucerirea inteligenţei

Fenomenul migraţiei creierelor nu a în­ceput cu România. Alimentat de să­răcie, de viziuni înguste, de dispe­rare, de dorinţa de a zbura sus sau de contexte politice de tipul extinderii Uni­unii Europene, este un fenomen la scară globală pe care fiecare ţară se stră­duieşte să îl gestioneze aşa cum poate. Dacă poate. Dar, în vreme ce Is­ra­elul a demonstrat recent că e posibil să gândeşti o strategie pe termen lung cu care să îţi convingi elitele să se întoarcă în ţară, în România, me­di­c­­ii, asistentele, studenţii pe care se bat Harvard şi Princeton, spe­ci­a­liştii din IT sau telecomunicaţii, cer­ce­­t­ă­to­rii sau profesorii aleg să pună în practică în alte ţări ceea ce au învăţat.

Iar autorităţile române aleg să aş­tepte. Să aştepte, cot la cot cu ro­mâ­nii care pleacă şi cu cei care tocmai au luat drumul străinătăţii, vremuri mai bune. Preşedintele Traian Bă­ses­cu spunea recent că românii care muncesc în străinătate vor re­veni în România "când va fi momentul", ca o trimitere la vorba românească ancestrală "când va fi să fie", rudă de gradul întâi cu "când o da Dumnezeu". De parcă vremurile bune sunt fenomene ale naturii, ca ploaia, curcubeul sau crivăţul, şi nu efecte ale unor decizii politice sănătoase.

De ce pleacă şi nu se mai întorc elitele româneşti? Pentru că pot şi, în acelaşi timp, pentru că nu mai pot. Nu mai fac faţă într-un sistem unde puţini îşi mai găsesc rostul şi încă şi mai puţini găsesc satisfacţie în a-şi face meseria. Un studiu al Colegiului Me­dicilor din România arată că ju­mă­tate din medici va pleca în ur­mă­torii cinci ani. Din 2007 (anul in­te­gră­rii europene) până în prezent, 8.331 de medici şi-au scos de la minister certificatele de conformitate, acte ne­ce­sa­re pentru a-şi practica profesia în străinătate.

Şefi de promoţie la Universitatea Politehnică nu îşi găsesc de lucru în domeniul pentru care au calificări de excepţie. Tineri plecaţi cu burse în străinătate rămân în aer, fără a-şi găsi locuri de muncă în administraţia pu­blică. Posturile sunt blocate şi pe linie de angajări şi de promovări, inclusiv la institutele din cadrul Academiei Române - lucru care încalcă şi au­to­no­mia universitară şi pe cea acade­mică. Se întreabă, pe bună dreptate, de ce şi unde să se întoarcă?

Soluţii pentru recucerirea elitelor de peste hotare există, iar alte ţări le pun deja în aplicare. România se agaţă încă de faza în care priveşte partea plină a paharului - aceşti oameni se vor întoarce mai bine şcoliţi şi mai experimentaţi, devenind plus valoare pentru România. 
Plecarea din ţară a medicilor, a profesorilor, a specialiştilor IT, a oamenilor de ştiinţă şi a altor categorii din care se recrutează, până la urmă, elita unei ţări nu este o problemă specifică României. Aşa-numita "migraţie a creierelor" este un fenomen la scară globală, frecvent inclusiv în India, în fostele ţări baltice şi în Polonia.

Diferenţa este însă că unele dintre aceste state au înţeles riscurile la care se expun prin pierderea specialiştilor şi fac eforturi să îi readucă în ţara de baştină. Asta în vreme ce, în România, însuşi şeful statului pare că aşteaptă, cot la cot cu românii plecaţi peste hotare, ca aceştia să revină în România "când va fi momentul" şi "când va fi avantajos să vină". De parcă momentul va pica din cer, într-o zi, pentru cei răbdători şi resemnaţi.

Cel puţin în Israel, autorităţile au trecut la un plan de acţiune cu ajutorul căruia să le creeze israelienilor de peste hotare condiţiile necesare pentru a se întoarce acasă. A fost nevoie, şi în această ţară, de câţiva ani în care oamenii de ştiinţă şi medicii au emigrat în state mai generoase atât financiar, cât şi la capitolul condiţiilor de muncă. Recent, autorităţile au realizat o bază de date conţinând numele a peste 4.500 de expaţi - profesori, oameni de ştiinţă, experţi în tehnologie - şi vor încerca să îi convingă, rând pe rând, să revină în Israel. Pentru fiecare dintre miile de cetăţeni israelieni există un plan personalizat şi o ofertă la fel de individual croită în acest scop, relatează Ynews.net. Campania este finanţată de Ministerul pentru Ştiinţă şi Tehnologie, cu sprijinul Fundaţiei Yad Hanadiv, dar iniţiativa le aparţine unor afacerişti israelieni - Dr. Nurit Eyal şi Dan Vilensky.

Pentru a-i convinge pe expaţi să se întoarcă în ţară, participanţii la proiect au pus la bătaie diverse strategii de marketing, printre care anunţuri în mass-media străine, promovare pe reţelele de socializare online sau în universităţi din întreaga lume.

Datele de care autorităţile dispun până în prezent arată că 3.348 de "creiere" israeliene trăiesc în SUA, 385 se află în Canada, 340 în Anglia, 131 în Australia. Alte câteva sute de intelectuali de elită sunt "răspândiţi" prin diverse colţuri ale lumii. Cei mai mulţi dintre israelienii care emigrează din raţiuni economice sunt specialişti în tehnologie şi computere. Principala problemă care îi împiedică pe specialiştii israelieni să revină în ţară este, potrivit lui Nurit Eyal, lipsa posibilităţilor de angajare. Din acest motiv, iniţiatorii proiectului iau legătura cu firme de high-tech care să îi angajeze pe cei care s-ar întoarce acasă, contribuind la "absorbţia" acestora pe piaţa muncii. Estimările mai arată că între 20.000 şi 30.000 de cadre didactice israeliene muncesc peste hotare. "Numai în universităţile din SUA există 1.400 de profesori-cercetători israelieni angajaţi în structurile la vârf ale instituţiilor", spune Eyal.

"Ne-am dat seama, în sfârşit, că trebuie făcut ceva pentru ca specialiştii noştri să revină în ţară. Am avut întâlniri şi discuţii cu mulţi dintre ei. I-ar interesa să se întoarcă, dar nu ştiu ce oportunităţi există pentru ei «acasă» sau nu îşi pot găsi locuri de muncă pe măsura capacităţii şi experienţei lor", explică Eyal.

Iniţiatorul proiectului mai spune că "fiecare cetăţean israelian pe care îl readucem acasă va aduce un beneficiu de 800.000 de dolari, întrucât statul investeşte în domenii precum biologia şi medicina aproximativ 500.000 de dolari doar pentru pregătirea lor, iar ei acumulează o amplă experienţă în statele unde trăiesc în prezent. Alţii vor aduce în ţară şi mai mulţi bani, şi mă refer aici la managerii care pot începe o afacere în noi sectoare în Israel. Oamenii doresc să se întoarcă pentru că aici se află căminul şi cultura lor", spune dr Nurit Eyal. Unul dintre planurile autorităţilor israeliene este înfiinţarea a 30 de centre de excelenţă în care să fie cooptaţi 300 de cercetători israelieni de elită.

În acest scop sunt "curtaţi" intens oameni de ştiinţă care au emigrat din Israel. "Pentru a le asigura toate condiţiile, fiecare specialist care se va întoarce şi se va înrola în proiectul nostru va beneficia de unele dintre cele mai mari şi mai de durată granturi de cercetare acordate vreodată în Israel - aproape 500.000 de dolari pe cinci ani pentru a derula o cercetare, plus alt grant pentru procurarea echipamentelor de laborator, pentru lucrări de specialitate şi baze de date informatizate", promite profesorul Manuel Trachtenberg, directorul Departamentului de planificare şi buget al comitetului care se va ocupa de organizarea centrelor de excelenţă.

Emigranţi de frică
Un salariu mai bun, condiţii de lucru mai bune şi lipsa locurilor de muncă în ţara natală sunt câteva dintre premisele pentru "migraţia creierelor". Există însă şi situaţii în care vârfuri din domeniul afacerilor sau al tehnologiei părăsesc ţara de baştină de frică. Este cazul "generaţiei în exil" a Rusiei, unde o întreagă pleiadă de afacerişti, avocaţi, bancheri şi contabili au plecat din ţară pentru a scăpa de presiunile regimului. În Rusia, potrivit organizaţiei Tranparency International, 30% din oamenii se afaceri sunt victime ale raidurilor repetate ale Poliţiei şi ale ameninţărilor la care sunt supuşi. Impactul "migraţiei creierelor" şi al "rackeţilor de birou" care îl provoacă în Rusia este vizibil în statisticile economice ale ţării, scrie Newsweek. De la primul mandat de preşedinte al lui Vladimir Putin şi până în prezent, Rusia a ajuns, de pe locul 52, pe locul 63 în clasamentul celor mai competitive economii din lume. "Doar oamenii întreprinzători, liberi, independenţi pot deveni forţa cu ajutorul căreia o ţară să se modernizeze. Dar tocmai ei pleacă din ţară, de frica regimului", spune Vladimir Rizhov, politician de opoziţie din Rusia.