Bucuresti
"Tot ce trebuie el să facă este să se asigure că ele sunt îngrijite, că au mâncare şi că îşi fac temele. Şi, totuşi, pare să fie mult pentru el. Este mai uşor să te destrăbălezi, să bei şi să te bagi la jocuri de noroc. Cu banii mei!", povesteşte ea despre bărbatul său. Când Alina şi-a părăsit Găeştiul natal în 2006, pentru a munci în Italia ca îngrijitoare la o bătrână aflată în scaun cu rotile, Cosmin, bărbatul ei, a rămas acasă.
După ce a vorbit la telefona, ea şi-a aprins nervos o ţigară. Aflase că soţul dispăruse de câteva zile de acasă cu toţi banii familiei. Din păcate, Alina este doar una dintre zecile de mii de femei din Balcani care muncesc în Vest şi care au devenit singurele întreţinătoare ale familiei. Este reversul unui tradiţii în care bărbaţii emigrau pentru a munci în străinătate, această schimbare aducând multe tensiuni în sânul unor astfel de familii.
VESTUL SCHIMBĂ ESTUL
Studiile UNDESA, Departmentul pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU, instituţie care monitorizează modul în care se dezvoltă migraţia pe plan mondial, demonstrează că, începând cu 1990, numărul femeilor care au emigrat l-a depăşit pe cel al bărbaţilor mai peste tot în Balcani: Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, România şi Serbia. Datele UNDESA arată că, în această regiune, procentul femeilor care emigrează pentru a munci este mai mare decât media globală.
Acest fenomen este şi mai evident în Macedonia şi Bulgaria, unde femeile au emigrat din zona Balcanilor. Căderea Cortinei de Fier în 1989 şi războaiele care au zguduit fosta Iugoslavie în anii '90 au dus la creşterea tot mai mare a numărului femeilor care emigrau din zona Balcanilor şi care ajungeau să fie cap de familie.
În Vest, meseriile care în mod tradiţional sunt rezervate femeilor imigrante din Balcani sunt foarte prost plătite şi fac parte dintr-o zonă a economiei în care se simte o acută lipsă a forţei de muncă. Mai exact, ele îşi găsesc de lucru ca femei de serviciu, menajere la hoteluri sau îngrijitoare pentru bătrâni şi bolnavi. Conform unui studiu din 2007 al Open Society România, din cele aproape 255.000 de românce care lucrează temporar în Italia, 88% au lucrat, cel mai adesea ilegal, ca îngrijitoare.
Sociologii au observat că familiile în care soţia lucrează în străinătate şi este singura întreţinătoare au trecut prin schimbări majore,în multe cazuri neprevăzute. "Se observă o creştere a numărului de familii din Balcani în care femeia este singura care aduce bani în casă. Această tendinţă reconfigurează familiile tradiţionale, schimbă mentalitatea patriarhală şi zguduie serios comunităţile rurale", a declarat sociologul croat Ivan Prolic.
El a mai precizat că această tendinţă de creştere este atât de nouă încât s-au făcut foarte puţine studii pe această temă şi că, din punct de vedere sociologic, fenomenul este foarte interesant şi trebuie tratat cu mare atenţie.
E GREU SĂ FII "BADANTE"
Alina are o meserie pe care nu mulţi italieni au de gând să o practice şi o face pentru un salariu pe care aceştia îl consideră ofensator de mic. Cu toate acestea, ea reuşeşte să trimită familiei 400 euro în fiecare lună. Găeşteanca are grijă de o bătrână de 77 de ani, care i-a promis că îi va lăsa casa prin testament, fapt care o face pe româncă să fie şi mai ambiţioasă în a trece peste toate greutăţile. "Aştept ca ea să moară", admite Alina aprinzându-şi altă ţigară.
E înalt, din lemn cu încrustaţii. Are chiar şi stema României. E îmbrăcat în piele ecologică de culoare verde. E ocupat de Mircea Geoană. E şeful scaunelor din Senat. Valorează 3.600 de lei. Mai puţin decât scaunele din subordine, care sunt de fapt fotolii şi costă 5.000 de lei bucata. Ca el mai sunt vreo 144. Dar vânătorii de scaune îl vor numai pe ăsta. Nu contează că e verde, că oricum vor să-l facă portocaliu. Şi ei sunt tot portocalii. Numai că trebuie să se agite mai mult ca să pună mâna pe el. I-au chemat în ajutor şi pe vânătorii independenţi. Până la urmă, şi ei tot scaune vor. Dar nu chiar atât de sus plasate ca şeful scaunelor din Senat. Se mulţumesc şi cu mai puţin, dar totul e să-şi pună gonacii la treabă. Şi au inventat fel de fel de capcane, doar-doar l-or prinde în laţ pe şeful scaunelor din Senat. Nu sunt suficient de abili, aşa că aşteaptă să-i înveţe Zeul Vânătorii. Ieri au luat o pauză şi au schimbat tactica. Sună ca o poveste de adormit copiii, dar e adevărată. Se întâmplă în Senatul României.
Plecarea lor a fost o ultimă lecţie. Nu despre substantive sau despre conjugări, ci despre urma adâncă pe care o lasă un dascăl în inima unui copil. Plecarea lor, prea devreme şi prea nedreaptă, e subiectul unei lecţii deschise, predate de elevi, despre însemnătatea celor care îi învaţă. Se grăbeau să ajungă la copiii lor. Se grăbeau înspre şcoala "Mark Twain" din Bucureşti, acolo unde amândouă erau profesoare. Dana Tudorache (33 ani) preda limba română, iar Adina Toader (25 ani) - limba engleză.
Alarma falsă cu bombă declanşată miercuri la Timişoara a scos la iveală grave deficienţe de management al traficului aerian, dar şi în funcţionarea aeroportului timişorean.
În stânga brutărie franceză, în dreapta sediu de bancă, învecinat cu o cafenea cu aer italian şi nume de "mâncătorie" englezească. Peisajul care a făcut Strada Radu Beller celebră în tabloide şi în revistele graţie cărora fauna de Dorobanţi [...]
2. Romanii care au plecat si muncesc cinstit in afara tarii sunt in majoritatea lor dintre cei care s-au saturat sa tot fie mintitzi de cei de la putere.
Asa cum zicea prsedintele tau incrucisat: Sa traitzi bine.