Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hai la târg, neamule! Mărfuri pe sprânceană, nu oricare! Obiecte de mare preţ din gospodăriile ţărăneşti! Le găsiţi în curtea Muzeului Ţăranului Român, unde îşi deschide porţile cea de-a patra ediţie a Târgului de Antichităţi Ţărăneşti, proiect realizat de Muzeul Ţăranului Român şi Jurnalul Naţional.
La 15, 16 şi 17 octombrie, în curtea interioară a muzeului veţi avea ce admira şi ce cumpăra, pe alese! Covoare, ştergare, costume populare, icoane pe lemn şi sticlă, cruci, pristolnice, lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri, mobilier pictat, linguroaie, doniţe, vase din lemn, putineie, căuce, fuse, roţi de tors, vârtelniţe, clanţe, broaşte, felinare, ceasuri, piuliţe şi râşniţe de alamă, cântare, patefoane, instrumente muzicale, jucării din lemn, bijuterii macedonene, ceramică săsească, publicaţii socio-etnografice, bancnote, timbre cu subiecte etnografice, cărţi poştale şi câte şi mai câte vor fi readuse în atenţia publicului de cei 50 de colecţionari şi deţinători particulari. Ei vor dezvălui o părticică din universul ţărănesc, dintr-o lume în care simplitatea se îmbină perfect cu bunul gust, dintr-o lume în care nimic nu este creat la întâmplare, ci cu un rost precis, în care rânduiala este încă rânduială, iar obiectele moştenite din bătrâni sunt păstrate alături de bijuteriile cele mai de preţ chiar dacă nu sunt realizate din metale preţioase.
Aţi privit vreodată un tablou realizat în urmă cu o sută şi ceva de ani, în care au fost surprinşi în imagini de o claritate deosebită un bărbăt şi o femeie, mire şi mireasă? În lumea satului românesc era un adevărat ritual mersul la fotograf, iar atunci când pozele erau realizate acasă, cei care-şi permiteau un astfel de privilegiu erau oameni înstăriţi. Dacă veţi privi cu atenţie un astfel de tablou surprins acolo, în lumea satului, veţi observa că nimic nu este la întâmplare. Mirii au avut grijă să aşeze în spatele lor, pe o sfoară, cele mai frumoase velinţe, au aşezat cu grijă podoabe şi flori din propria gospodărie încât totul să fie splendid, asemenea purităţii lor. Mireasa purta cel mai frumos costum popular, ţesut în război în serile friguroase de iarnă, urzit cu îndemânare, sub supravegherea mamei şi a mamei-mari. La gât, tânăra purta cea mai frumoasă salbă din "cocoşei" de aur, realizată cu migală de vreun meşter aurar care a zăbovit în curte câteva zile, îmbinând cu grijă bănuţii adunaţi de părinţi pentru copila lor. Nici mirele nu este mai prejos.
Cei care vor poposi pentru trei zile la Târgul de Antichităţi Ţărăneşti vor aduce cu ei astfel de obiecte, haine pe care ţăranii noştri neaoşi le-au purtat cu mândrie, bijuterii ale artei tradiţionale, podoabe ori mobilier, lucruri simple dar atât de utile, fără de care gospodăria nu era cu adevărat gospodărie. Vă invităm în universul ţăranului român! Veniţi să vă convingeţi! La târg veţi putea gusta şi din multitudinea de preparate tradiţionale - turtă dulce, miere, suc de mere, vin, palincă şi fel de fel de minunăţii culinare de-ţi lasă gura apă! Haideţi la târg! Veniţi să admiraţi, să cumpăraţi!
