Bucuresti
Ochiul şi timpanul, manual de utilizare
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a lansat ieri în dezbatere publică normele metodologice pentru aplicarea Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, cunoscută şi ca Legea Big Brother. Iniţiativa vine după ce o coaliţie de organizaţii guvernamentale a anunţat că va ataca în Justiţie actul normativ. Speriat de impactul pe care l-a avut intrarea în vigoare a Legii 298/2008, ministerul a vrut să dea dovadă de transparenţă, o transparenţă ce seamănă mai mult a praf în ochi. Demersul ministerului este inutil, în condiţiile în care aceste norme sunt extrem de tehnice, destinate specialiştilor în domeniu şi nu vizează chestiuni fundamentale precum legea în sine, ce reprezintă o intruziune în dreptul la viaţă privată şi care a stârnit critici din partea opiniei publice. E inutil şi în condiţiile în care consultarea publică va fi făcută doar de formă, nu şi pentru a se ţine cont de observaţiile făcute. În plus, legea şi normele trebuiau dezbătute public împreună şi nu la o distanţă de doi ani. Există şi o veste bună. Normele de aplicare a Legii Big Brother intră în vigoare în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Cum aceste norme abia au fost lansate în dezbatere, teoretic ne mai putem bucura de puţină libertate.
Ministerul Comunicaţiilor a publicat ieri pe site-ul propriu proiectul
normelor metodologice pentru aplicarea Legii Big Brother, spre a fi
dezbătut public. Înşiruirea de condiţii tehnice nu modifică însă în
nici un fel esenţa actului normativ, iar lansarea dezbaterii publice
este doar praf în ochii cetăţenilor. Mai mult, normele impun
operatorilor ca prin camera de monitorizare a convorbirilor să nu
treacă nici o ţeavă de gaze, dar nu spun nimic despre sistemul de
stocare a datelor.
Normele metodologice propuse de minister se referă strict la convorbirile telefonice, firmele de telefonie fiind obligate prin lege să stocheze, pentru şase luni, următoarele date: numărul apelantului şi al apelatului, numele şi adresa abonatului, data şi ora iniţierii şi încheierii convorbirii, informaţii privind serviciul de telefonie utilizat etc. Prin normele metodologice, operatorii de telefonie mobilă sunt obligaţi să înfiinţeze spaţii speciale pentru activitatea de monitorizare a convorbirilor. Astfel, spaţiile trebuie “să fie prevăzute cu căi de acces securizate corespunzător”, “să nu fie traversate de conducte de apă sau gaze”, “să nu fie amplasate într-o zonă a clădirii cu trafic intens”, “să nu fie amplasate în apropierea unor spaţii de depozitare cu risc de incendiu (arhiva de documente, spaţii de reciclare a hârtiei etc.)” şi, în plus, în aceste spaţii trebuie să fie monitorizat “nivelul temperaturii şi umidităţii”. Precauţiile asigură protejarea datelor împotriva distrugerilor sau alterărilor accidentale sau ilicite. În plus, în camerele de monitorizare a comunicaţiilor trebuie să existe sistem de alarmă, senzori de detectare a incendiului, inundaţiilor, “mişcării” şi a codurilor de acces necorespunzătoare, sistem de urmărire video şi sistem electronic de înregistrare a accesului pe bază de cartelă magnetică. Legea obligă operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet să angajeze şi personal suficient, astfel încât să asigure “continuitatea activităţii de transmitere a datelor reţinute”.
Datele privind comunicaţiile se reţin de operator timp de şase luni, după care “vor fi distruse după o procedură automată şi ireversibilă”. Datele solicitate de instituţiile autorizate, adică Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul General, SRI şi SIE, se transmit de operator pe suport electronic, spune actul normativ, suport care este ridicat “personal” de “reprezentantul desemnat al autorităţii competente”. Cheltuielile legate de crearea şi administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.
NU EXISTĂ SISTEM OMOLOGAT, NICI SECURITATEA DATELOR
Fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii, deputatul Varujan Pambuccian, a identificat deja trei hibe ale normelor metodologice. În primul rând, nu este definit sistemul de stocare a datelor privind convorbirile telefonice ale abonaţilor. Dacă actul normativ arată că prin “camera secretelor” nu trebuie să treacă ţevi de apă sau gaze şi trebuie să existe senzori de detectare a incendiului, în schimb, nu se spune nimic despre sistemul de stocare. “Ar trebui prevăzută obligativitatea omologării sau auditării acestui sistem, care trebuie făcută de un terţ, în nici un caz de una din părţile interesate, adică de vreo instituţie a statului sau un operator de telefonie. Omologarea sau auditarea sistemului va garanta atât securitatea şi integritatea sistemului, cât şi faptul că la datele stocate nu pot avea acces persoane care nu au dreptul să deţină aceste date. Să nu vină un terţ, mai şmecher, şi să-şi ia date de acolo”, explică Pambuccian.
O a doua obiecţie a deputatului este legată de modalitatea prin care se face predarea datelor, modalitate pe care Varujan Pambuccian o consideră nesigură. “Se prevede că datele se înmânează pe suport electronic. Asta înseamnă un CD, care trece din mână în mână. Nu există nici un element de securizare”, spune Pambuccian. El arată că normele ar trebui să prevadă prezenţa semnăturii electronice pe care o aplică mai întâi sistemul la livrare a datelor. “Apoi, cel care înmânează datele ar trebui să aplice o semnătură electronică, la fel cel care le primeşte. De fiecare dată când informaţia trece din mână în mână trebuie aplicată o semnătură electronică ce garantează că datele nu s-au modificat. Aşa cum sunt elaborate normele, riscul este ca datele să fie falsificate”, explică deputatul, care ar fi propus ca, mai mult, datele să nu fie livrate unei persoane, ci schimbul de cereri să fie făcut electronic.
DE CE SE VORBEŞTE DESPRE “CALITATEA DATELOR” DACĂ E VORBA DOAR DE DOUĂ NUMERE DE TELEFON?
Mai mult, unul dintre articolele normelor metodologice i se pare un nonsens, dacă nu cumva ascunde ceva mai mult. Articolul 3 alineatul 2 spune că “datele reţinute trebuie să fie de aceeaşi calitate cu cele utilizate la nivelul reţelelor furnizorilor de comunicaţii electronice”. “Despre ce calitate vorbim? Conform legii ăsteia, operatorul trebuie să stocheze două numere de telefon şi două date. Această prevedere se referă, în schimb, la conţinut. E absurdă în raport cu informaţiile pe care legea le impune a fi stocate”, spune Varujan Pambuccian. Orange şi Vodafone au refuzat să comenteze proiectul normelor metodologice pe care l-a propus ministerul.
MONITORIZARE FĂRĂ ACORD
Preşedintelui ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu, i se pare inutilă dezbaterea normelor metodologice atâta vreme cât legea în sine a fost deja adoptată. “Mi se pare suspect că am primit o invitaţie la dezbatere din partea ministerului abia după ce am anunţat că vrem să deschidem o procedură juridică de contestare a legii. Nu cred însă că avem ce să discutăm despre norme. Noi vrem să contestăm directiva europeană care a stat la baza legii şi vrem să incităm la o coaliţie europeană împotriva ei”, ne-a declarat Cristian Pârvulescu. Preşedintele ProDemocraţia consideră inacceptabil ca datele unei convorbiri private să fie înregistrate fără acceptul celui care apelează. “Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectuez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat şi nici nu mi se cere acordul. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz, sunt transformat în suspect. De ce sunt suspect? Că m-am născut?”, se întreabă Pârvulescu.
Ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, îşi declină orice responsabilitate în privinţa legii. “Nu mă întrebaţi pe mine de lege. Obligaţia ministerului este să elaboreze normele. În rest, legea asta trebuia adoptată de doi ani de zile şi vă pot pune la dispoziţie toată corespondenţa cu Uniunea Europeană prin care ni se cerea să adoptăm legea”, se dezvinovăţeşte Sandu. El promite însă să organizeze întâlniri cu operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet, cu presa şi cu ONG-urile pentru a prelua în norme propunerile de modificare.
INSTITUŢII PRIVILEGIATE
Normele nu repară nici articole ale legii care lasă loc de abuzuri, precum articolul 20, potrivit căruia, “în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atribuţii în acest domeniu pot avea acces, prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţelele publice de comunicaţii electronice”. APADOR-CH arată că organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot accesa aceste date în baza Legii siguranţei naţionale din 1991, “o lege nedemocratică, cu prevederi vagi care permit abuzuri împotriva drepturilor omului”. Cum formularea din Legea 298 este şi ea evazivă, aceste instituţii ar putea avea acces inclusiv la conţinutul unui e-mail sau al unei convorbiri telefonice.
“Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz sunt transformat în suspect”
Cristian Pârvulescu - preşedinte ProDemocraţia
Normele metodologice propuse de minister se referă strict la convorbirile telefonice, firmele de telefonie fiind obligate prin lege să stocheze, pentru şase luni, următoarele date: numărul apelantului şi al apelatului, numele şi adresa abonatului, data şi ora iniţierii şi încheierii convorbirii, informaţii privind serviciul de telefonie utilizat etc. Prin normele metodologice, operatorii de telefonie mobilă sunt obligaţi să înfiinţeze spaţii speciale pentru activitatea de monitorizare a convorbirilor. Astfel, spaţiile trebuie “să fie prevăzute cu căi de acces securizate corespunzător”, “să nu fie traversate de conducte de apă sau gaze”, “să nu fie amplasate într-o zonă a clădirii cu trafic intens”, “să nu fie amplasate în apropierea unor spaţii de depozitare cu risc de incendiu (arhiva de documente, spaţii de reciclare a hârtiei etc.)” şi, în plus, în aceste spaţii trebuie să fie monitorizat “nivelul temperaturii şi umidităţii”. Precauţiile asigură protejarea datelor împotriva distrugerilor sau alterărilor accidentale sau ilicite. În plus, în camerele de monitorizare a comunicaţiilor trebuie să existe sistem de alarmă, senzori de detectare a incendiului, inundaţiilor, “mişcării” şi a codurilor de acces necorespunzătoare, sistem de urmărire video şi sistem electronic de înregistrare a accesului pe bază de cartelă magnetică. Legea obligă operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet să angajeze şi personal suficient, astfel încât să asigure “continuitatea activităţii de transmitere a datelor reţinute”.
Datele privind comunicaţiile se reţin de operator timp de şase luni, după care “vor fi distruse după o procedură automată şi ireversibilă”. Datele solicitate de instituţiile autorizate, adică Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul General, SRI şi SIE, se transmit de operator pe suport electronic, spune actul normativ, suport care este ridicat “personal” de “reprezentantul desemnat al autorităţii competente”. Cheltuielile legate de crearea şi administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.
NU EXISTĂ SISTEM OMOLOGAT, NICI SECURITATEA DATELOR
Fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii, deputatul Varujan Pambuccian, a identificat deja trei hibe ale normelor metodologice. În primul rând, nu este definit sistemul de stocare a datelor privind convorbirile telefonice ale abonaţilor. Dacă actul normativ arată că prin “camera secretelor” nu trebuie să treacă ţevi de apă sau gaze şi trebuie să existe senzori de detectare a incendiului, în schimb, nu se spune nimic despre sistemul de stocare. “Ar trebui prevăzută obligativitatea omologării sau auditării acestui sistem, care trebuie făcută de un terţ, în nici un caz de una din părţile interesate, adică de vreo instituţie a statului sau un operator de telefonie. Omologarea sau auditarea sistemului va garanta atât securitatea şi integritatea sistemului, cât şi faptul că la datele stocate nu pot avea acces persoane care nu au dreptul să deţină aceste date. Să nu vină un terţ, mai şmecher, şi să-şi ia date de acolo”, explică Pambuccian.
O a doua obiecţie a deputatului este legată de modalitatea prin care se face predarea datelor, modalitate pe care Varujan Pambuccian o consideră nesigură. “Se prevede că datele se înmânează pe suport electronic. Asta înseamnă un CD, care trece din mână în mână. Nu există nici un element de securizare”, spune Pambuccian. El arată că normele ar trebui să prevadă prezenţa semnăturii electronice pe care o aplică mai întâi sistemul la livrare a datelor. “Apoi, cel care înmânează datele ar trebui să aplice o semnătură electronică, la fel cel care le primeşte. De fiecare dată când informaţia trece din mână în mână trebuie aplicată o semnătură electronică ce garantează că datele nu s-au modificat. Aşa cum sunt elaborate normele, riscul este ca datele să fie falsificate”, explică deputatul, care ar fi propus ca, mai mult, datele să nu fie livrate unei persoane, ci schimbul de cereri să fie făcut electronic.
DE CE SE VORBEŞTE DESPRE “CALITATEA DATELOR” DACĂ E VORBA DOAR DE DOUĂ NUMERE DE TELEFON?
Mai mult, unul dintre articolele normelor metodologice i se pare un nonsens, dacă nu cumva ascunde ceva mai mult. Articolul 3 alineatul 2 spune că “datele reţinute trebuie să fie de aceeaşi calitate cu cele utilizate la nivelul reţelelor furnizorilor de comunicaţii electronice”. “Despre ce calitate vorbim? Conform legii ăsteia, operatorul trebuie să stocheze două numere de telefon şi două date. Această prevedere se referă, în schimb, la conţinut. E absurdă în raport cu informaţiile pe care legea le impune a fi stocate”, spune Varujan Pambuccian. Orange şi Vodafone au refuzat să comenteze proiectul normelor metodologice pe care l-a propus ministerul.
MONITORIZARE FĂRĂ ACORD
Preşedintelui ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu, i se pare inutilă dezbaterea normelor metodologice atâta vreme cât legea în sine a fost deja adoptată. “Mi se pare suspect că am primit o invitaţie la dezbatere din partea ministerului abia după ce am anunţat că vrem să deschidem o procedură juridică de contestare a legii. Nu cred însă că avem ce să discutăm despre norme. Noi vrem să contestăm directiva europeană care a stat la baza legii şi vrem să incităm la o coaliţie europeană împotriva ei”, ne-a declarat Cristian Pârvulescu. Preşedintele ProDemocraţia consideră inacceptabil ca datele unei convorbiri private să fie înregistrate fără acceptul celui care apelează. “Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectuez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat şi nici nu mi se cere acordul. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz, sunt transformat în suspect. De ce sunt suspect? Că m-am născut?”, se întreabă Pârvulescu.
Ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, îşi declină orice responsabilitate în privinţa legii. “Nu mă întrebaţi pe mine de lege. Obligaţia ministerului este să elaboreze normele. În rest, legea asta trebuia adoptată de doi ani de zile şi vă pot pune la dispoziţie toată corespondenţa cu Uniunea Europeană prin care ni se cerea să adoptăm legea”, se dezvinovăţeşte Sandu. El promite însă să organizeze întâlniri cu operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet, cu presa şi cu ONG-urile pentru a prelua în norme propunerile de modificare.
INSTITUŢII PRIVILEGIATE
Normele nu repară nici articole ale legii care lasă loc de abuzuri, precum articolul 20, potrivit căruia, “în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atribuţii în acest domeniu pot avea acces, prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţelele publice de comunicaţii electronice”. APADOR-CH arată că organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot accesa aceste date în baza Legii siguranţei naţionale din 1991, “o lege nedemocratică, cu prevederi vagi care permit abuzuri împotriva drepturilor omului”. Cum formularea din Legea 298 este şi ea evazivă, aceste instituţii ar putea avea acces inclusiv la conţinutul unui e-mail sau al unei convorbiri telefonice.
“Dacă sun la un serviciu Vodafone sau Orange sunt avertizat că dacă efectez apelul el va fi înregistrat, deci mi se cere un acord, chiar şi formal. În cazul acestei legi nu sunt nici avertizat. Se putea măcar legifera astfel încât în momentul în care semnez un contract de abonament să mi se ceară acordul să fiu monitorizat. Dar aşa, fără preaviz sunt transformat în suspect”
Cristian Pârvulescu - preşedinte ProDemocraţia
8. masonii
de adrian voiculescu | 31/01/2009 20:44:36
eu imi doresc un stat poliitienesc care sa ii apere pe demnitari de proteste ;nu vreau intimitate .doresc sa mi se spuna ce erau si ce e bine .vreau sa conduca masoneria ; vreau din banii mei putini sa mi se ia pentru ca aceste *** sa poata trai mai bine ; traiasca satanismul ;mondial prin masonerie
7. masonii
de adrian voiculescu | 31/01/2009 20:36:04
eu imi doresc un stat poliitienesc care sa ii apere pe demnitari de proteste ;nu vreau intimitate .doresc sa mi se spuna ce erau si ce e bine .vreau sa conduca masoneria ; vreau din banii mei putini sa mi se ia pentru ca aceste *** sa poata trai mai bine ; traiasca satanismul ;mondial prin masonerie
6. ***MUSTATI***
de ***MUSTATI*** | 31/01/2009 16:50:05
***MUSTATI*** - ARTICOLE BARBATESTI DE BARBIERIT SI ARANJAT!!
5. Contradictii
de Ioana S., Bucuresti | 31/01/2009 14:35:05
Sunt contradictii intre aceasta lege si prevederile codului de procedura penala sectiunea V'"interceptarile si inregistrarile audio sau video".Cum se vor aplica?
4. De ce au murit oameni in dec.1989
de Moldovan Gavrila | 31/01/2009 11:39:13
Stai si te intrebi de ce au murit oameni in 1989?Sa inlature un regim totalitar care ne supraveghea se spune, pe toti,ne ascultau telefoanele ne filau etc .In 1989 in primele zile sa tras in oameni din ordinul lui Ceausescu executat de Anumiti generali care au ordonat Foc.Dupa fuga lui Ceausescu au murit oameni in urma unor scenari cu teroristi care nu au existat si sau inpuscat militari intre ei aduti aminte Otopeni ,la ministerul Fortelor Armate uslasi morti etc..Pentru ce daca acum suntem urmariti in baza unor legi prin care suntem ascultati cu mai mult succes avind invedere tehnica actuala.Nu am schimbat decit conducatori care se par ca sunt mai aprigi decit cei care i-am inlaturat.Acum daca ai o plingere nicinu te mai asculta dar atunci isi faceau o problema , cind oameni se plingeau si mai ales daca plingerea era sustinuta de o anumita categorie de clasa sociala.Guvernul actual a mai adaugat ceva numai iau masuri de protectie ,mai mult ne maresc taxele in loc sa nemareasca veniturile macar cu cresterea inflatiei din noiembrie 2008 pina la zi .Cred ca acum nu este nevoie de un scenariu si trebuie ca noi alegatori sa ii obligam sa isi respecte promisiunile prezente si cele facute in decembrie 1989.Grele zile am mai ajuns La posturile de televiziune cu diferite ocazi se vat tot mai multi oameni saraci ce nu au posibilitatea nici sa asigure mincarea copiilor lor ,rabda de foame sa minince copii.Apropo de ascultat tele foanele .Se vede ca se folosesc regulile de constringere
3. Dax
de Mangafaua | 31/01/2009 08:37:33
Cunoastem, stimabile... Dumnezeu este 1.
2. Cartele telefonice din alte tari
de Moesia | 31/01/2009 08:15:38
Daca nu se va renunta la legea tetucului ce-si doreste o republica Traiana, singurul aspect care poate fi luat in calcul este acela de a renunta la telefoanele din reteua romaneasca si sa ne luam cartele din alte tari. Atunci cand vrei sa vorbesti ceva confidential, fara urechea securitatii lipita de receptorul aparatului tau de pe vremea lui Ceausescu, vom vorbi pe telefoane ce au cartela din Austria, Germania. Pentru ca preturile s-au apropiat foarte mult la convorbiri si ele chiar vor deveni egale pentru orice convorbiri din oprisice tara.Si asta sa le dam peste nas celor din telefonia mobila care ar fi trebuit ca primii care se opun unei asemenea legi si sa-si informeze abonatii sa fie chiar ei. Si atunci stii ca numai daca esti urmarit ca terorist (sper ca nu teroristii pentru blocurile gemene sau gen fuga lui Hayssam, pentru ca am aflat cu totii cum stau lucrurile pe aici) atunci chiar te vor asculta. Aici securitata dezvoltata numeric la greu va sta cu urechea lipita de telefoanele politicienilor, oamenilor de afaceri, al tuturor celor ce nu ... cotizeaza sau care nu spun spre stupefactia democratiei"eu n-am nimic de ascuns". Pana atunci trebuie sa cerem sa fie public numarul de securisti si cati bani se folosesc de la bugetul tarii pentru salariile si pensiile acestora, pentru astfel de apaeraturi, pentru jocul murdar in care ne-au bagat pe toti.
1. HOPA HOP ... MANGAFAUA INTRA'N TOP..
de Lupul Alb GetoDac | 31/01/2009 02:21:29
DUPA ANI SI ANI ... IACA SI CINE A SOSIT .. OFICIAL .. IN ROMANIA ! SI ASTA ARATA UN MARE ADEVAR AL CRIZEI .. CARE A STAT ASCUNSA .. PANA LA OFICIALIZARE ! ACU' CINE O SA ADUCA LUCRURILE LA ZI ? MANGAFAUA ? HE ! HE ! NICIDECUM . IAR OAMENII NU POT LUA LOCUL MANGAFALEI , CREDETI-MA . AM SITIUT-O DIRECT PE PIELEA MEA ! LA INTERPRETARI S-AU INGRAMADIT NENUMARATI .. SI UNII CHIAR AU REUSIT SA GALAGEASCA .. INSA .. MAI INTERPRETEAZA ALTII CU ALTE PARERI SI FILOZOFII SAU RELIGII .. HOPA MANGAFAUAAAAAAAA... SI UITE ASA A LUAT AVANT TERRA CU ACCELERATIE CENTRIPETA .. DESI ALTII AU URNIT-O APASAD PE ACCELERATIA CENTRIFUGA .. VA DATI SEAMA CE GRAVITATIE .. CE GRAVITONI SI CE SE MAI DANSA PE MASA .. CE ENERGIE SI VITEZA LUMINICA .. E CEVAAAAA ... DA' E CEVAAAAA DE SE TRADUCE TOATA STIINTA LUMII SUB FALOSENIA MANGAFALEI !~ DAR TOATA MANGAFAUA .. NU FACE CAT O BIATA MAMALIGA DINTR'ACEEA GETODACICA CE NU SE GASESTE IN TOATA ROMANIA AIA VANDUTA POST'REVOLUTIONAR SI REGASITA IN MOD SUSPECT .. DUPA APARITIA MANGAFALEI ! EI VEDETI BOIERI DUMNEAVOASTRA CE INSEAMNA ORIGINALITATEA ? ACUM SA VA VEDEM PE TOTI ORIGINALI SI UNITI CURATI IN CUGET SI-N SIMTIRI FACAND LEGILE LA EGAL CU MANGAFAUA .. SI PRIN IUBIRE SA BIRUIM ! CUNOASTETI OARE ASEMENEA SENTIMENT ?
ACUM IN JURNALUL.RO
Au trecut patru luni de când Stelian Caşcaval a fost omorât pe trecerea de pietoni de un şofer grăbit. De atunci, familia sa încearcă să lupte cu un sistem birocratic, croit pe modelul pânzei de paianjen, pentru a i se face dreptate. Timp de patru luni ancheta a stagnat, deoarece nu a fost finalizat raportul de necropsie.
Săptămâna premergătoare comemorării dramaticelor evenimente din 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureş s-a transformat într-un prilej pentru diverşi nechemaţi, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, să-şi dea cu părerea şi, ceea ce e mai rău, de continuarea unui şir de mizerabile manipulări, interne şi internaţionale, care de două decenii urmăresc culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a întâmplat atunci.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]
