FUGIŢI DIN ROMÂNIA ● Radu Bolgiu:  Gloanţele poliîiştilor l-au făcut iresponsabil în faţa legii
"Boso" sau "Robocop". "Robocop" sau "Boso". Pe numele lui de scenă Radu Bolgiu, cel mai cel dintre toţi hoţii de maşini de lux pe care i-a avut vreodată România. Când alţii la 18 ani îşi luau carnetul de conducere, el deja ştia cum se fură un Mercedes. La 21 de ani avea în palmares 70 de maşini furate, mai multe dosare penale şi o arestare.



Autorităţile române l-au prins, l-au scăpat, iar l-au prins şi iar l-au scăpat. Ca după o partitură veche şi binecunoscută. Adică mai bine de 6 ani poliţiştii şi procurorii au încercat să pună mâna pe cel mai vânat hoţ de maşini de lux, dar de fiecare dată a scăpat pe motive medicale, invocând mereu  sechelele (tije me-talice în membre şi o plăcuţă metalică la cap – de unde şi numele de Robocop) cu care a rămas după un grav accident de circulaţie pe care l-a provocat în toamna anului 1998 pe Podul Cernavodă. Din multele dosare pe numele lui Bolgiu, doar unul are condamnare definitivă. În lipsă. Multe dosare nici n-au depăşit prima fază de proces, fondul aflându-se pe rolul instanţei încă din anii 2002-2003.


PARAPLEGIC. Spaniolii însă au fost mai categorici decât românii. Adică l-au prins exact în flagrant, când Bolgiu încerca să fure un autoturism. După fugăreli prin parcări, spaniolii n-au stat mult pe gânduri şi au trecut la focuri de armă. Focuri de armă care acum l-au redus aproape la tăcere pe Bolgiu, întrucât toate expertizele medicale făcute în ultimii ani de medicii spanioli spun negru pe alb că acesta nu poate răspunde penal, întrucât are lacune grave de memorie şi nu poate trăi fără ajutorul unei terţe persoane ca urmare a gloanţelor care i-au afectat creierul. Mai abili n-au fost nici spaniolii, pentru că Bolgiu le-a scăpat de sub nas de vreo 37 de ori, el prezentându-se sub identităţi false şi trecând drept cetăţean italian sau spaniol. Aşadar, "Robocop" la numai 25 de ani şi-a încheiat cariera de succes cu un glonţ în cap, tras de poliţiştii din Castellano, care l-au capturat la 23 decembrie 2003 sub o identitate falsă, Patricio de Rosa. Ba mai mult, autorităţile spaniole refuză să ni-l trimită acasă, din motive umanitare, de boală şi de neputinţă de a răspunde în faţa legii, mai ales că pe numele lui Radu Bolgiu nu mai există de mult vreun mandat de urmărire internaţională sau de arestare.

Imediat după ce a ieşit din comă, Bolgiu a declarat că nu înţelege de ce a fost împuşcat şi că ar vrea ca lucrurile să fie lămurite şi să-i dea în judecată pe poliţiştii spanioli, considerându-se nevinovat.

În prima lună a anului 2004, autorităţile române fac demersuri pentru extrădarea lui Bolgiu pentru a răspunde în multele dosare penale în care este acuzat de furturi de maşini. Dar... la 12 iulie 2004 Curtea de Apel din Madrid considera ca fiind neîntemeiată cererea de extrădare a lui Radu Bolgiu formulată de Ministerul Justiţiei din România "pentru judecarea lui în România pentru cauzele penale enumerate pe baza motivelor de ordin umanitar datorate situaţiei grave a sănătăţii reclamantului". La data respectivă, Bolgiu fusese supus primelor teste medicale după ce ieşise din coma în care intrase timp de mai multe luni. Evaluările medicale au continuat şi în anii următori în mod regulat, acestea fiind făcute de diverşi medici. La 19 ianuarie 2006, medicul Miguel Alcaide Lastre, de la Institutul de Medicină Legală din Alicante – Clinica medico-legală din Elche, prezintă în faţa judecătorilor spanioli concluziile unui raport complet al stării de sănătate a tânărului român. "Bolgiu prezintă din punct de vedere fizic o hemiplagie stângă determinată de răni de armă de foc care îl împiedică să aibă autonomie completă şi pentru care necesită asistenţa permanentă a unei terţe persoane pentru realizarea unor activităţi de bază pentru viaţa de zi cu zi. Aceste leziuni fizice necesită un tratament de reabilitare permanent pentru o perioadă greu de precizat, pentru ca măcar să nu se înrăutăţească starea de autonomie. Din punct de vedere psihic, patologiile descrise anterior le consider stabilizate cu o evoluţie pozitivă, dat fiind organul afectat (creierul) în timpul evoluţiei de la început, adică acum doi ani. Consider că, referitor la faptele care îi sunt imputate, bazele biologice ale imputabilităţii (inteligenţa şi voinţa) sunt în prezent în mod clar scăzute (nu-şi aminteşte aceste fapte şi prin urmare prezenţa sa la proces este inutilă, pentru că nu va aduce nici un fel de date), şi orice sancţiune penală dată acestui individ nu va fi simţită pentru că nu o va înţelege şi nu o va conştientiza."


TRATAMENT. Un an mai târziu, Tribunalul Provincial din Castellon de la Plana revocă condamnarea la 3 ani pentru faptele din Spania şi impune măsuri de securitate constând în internarea într-un centru special pentru o perioadă maximă de trei ani. La 5 aprilie 2007, Judecătorul de Pază din Alicante, în urma unei noi examinări medicale la Spitalul Psihiatric din Penitenciarul din Alicante, apreciază că tratamentul lui Radu Bolgiu trebuie făcut într-o clinică de specialitate. O lună mai târziu, la 4 mai, ultima dată de altfel la care se mai pomeneşte de Radu Bolgiu într-un act oficial venit din Spania şi ataşat la dosarele penale ale acestuia aflate pe rolul instanţelor din România, judecătorii aprobă solicitarea formulată de medicii de la Spitalul Psihiatric din cadrul penitenciarului şi dispun includerea lui Bolgiu în programul de ieşiri terapeutice  însoţit de familie.

Intrat şi în cercurile VIP-urilor lumii mondene, "Boso" sau "Robocop" a fost nevoit să fugă din ţară, după ce în martie 2001 a fost emis pe numele său un alt dosar. După doi ani de stat în Spania se "apucă de treabă" în mod conştiincios, ascunzându-se sub diverse identităţi false până în momentul în care este împuşcat şi capturat de poliţiştii spanioli, iar după alţi doi ani, în februarie 2005, Bolgiu este "deconectat" oficial de la Interpol. Mai exact, procurorii români cer scoaterea de sub urmărire penală a lui Bolgiu, după ce instanţa a respins propunerea de emitere a unui mandat de arestare pe numele lui şi a dispus cercetarea în stare de libertate, invocând starea medicală gravă în care este tânărul aflat în Spania. Şi cam atât din Spania. În dosarele aflate încă pe rolul instanţelor din România nu mai figurează nici o altă hârtie, raport medical, sentinţă judecătorească sau altceva de acest gen mai nouă de data de 4 mai 2007.

 "Robocop" a fost acuzat că în noaptea de 7 spre 8 noiembrie 1999, împreună cu cetăţeanul moldovean Arcadie Bozari (foto), l-a atacat pe pastorul american Tomothy Raaven în timp ce acesta încerca să-şi parcheze autoturismul Toyota în curtea reşedinţei sale din Bucureşti. După puţin timp de la comiterea tâlhăriei, Bozari a fost rănit grav la cap de un poliţist, când a încercat cu maşina furată să forţeze un baraj al forţelor de ordine instalat între localităţile Buftea şi Corbeanca. Între timp s-a constatat că Arcadie Bozari se afla ilegal în România, el având interdicţie de intrare în ţară, ce i-a fost prelungită până în anul 2014. Până în anul 2004, banda lui Bolgiu reuşise să fure vreo 50 de maşini, mărcile preferate fiind Audi A6, Audi TT, Land Cruiser, BMW, Grand Cherokee şi Mercedes Benz. La 17 februarie 2000, procurorii Curţii de Apel Bucureşti au hotărât punerea în libertate a lui Radu Bolgiu. În aprilie 2001, Tribunalul Bucureşti îl condamnă la 13 ani de închisoare. În aprilie 2001 este dat în urmărire internaţională, doi ani mai târziu fiind scos din evidenţele poliţiei ca fiind căutat prin Interpol.

Cu profesori buni, numai unu’ şi unu’ (Mihai Aurel, zis Clopoţel, şi Alexandru Găină), Bolgiu a învăţat repede cum stă treaba cu furatul maşinilor de lux. În curând şi-a lăsat profesorii, iar învăţăcelul, ajuns deja dibaci, îşi face propria bandă de vreo cinci-şase băieţi. A devenit celebru ceva mai târziu, după ce a furat maşina ambasadorului Republicii Yemen la Bucureşti, în care se afla fiica acestuia, care dormea pe bancheta din spate. Copilul a fost găsit abandonat o oră mai târziu, aproape de reşedinţa diplomatului. Primele acuzaţii i-au fost aduse lui Bolgiu în septembrie 1998, el fiind acuzat că împreună cu alte patru persoane au furat 29 de autoturisme de lux din Bucureşti. Ulterior, anchetatorii l-au identificat pe Bolgiu ca fiind implicat şi în alte furturi de autoturisme, printre care un Mercedes aparţinând Ambasadei Yemenului, un Jeep Grand Cherokee proprietatea lui Dorin Mateuţ şi un Mitsubishi Pajero al lui Adrian Georgescu. Pentru a li se pierde urma autoturismelor, acestora le erau schimbate culoarea sau estetica şi numerele de înmatriculare. Bolgiu a fost arestat în noiembrie 1998 pentru comiterea unor fapte similare, dar judecătorii au decis eliberarea acestuia din motive medicale, întrucât avea sechele ca urmare a unui accident de circulaţie produs pe Podul Cernavodă, în timp ce încerca să dispară cu un autoturism furat din municipiul Constanţa.

---

Citiţi şi:

• Tcaciuc, ultimele cinci minute