FUNCŢIA DOBOARĂ ARBORI
Ion Buftea a fost până nu de mult şeful Direcţiei Silvice Piatra Neamţ. Şi-a permis din funcţia deţinută să aprobe nejustificat tăieri de pădure, să elibereze documente cu regim special pentru transportul unor buşteni proveniţi din câteva zeci bune de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a comunei Ceahlău. Nici măcar nu s-a obosit să organizeze o licitaţie pentru arborii tăiaţi, care au fost vânduţi unor firme din comună. După principiul ce face şeful să facem şi noi, a acţionat şi inginerul Toader Cojocaru. Fost şef al Ocolului Silvic Ceahlău, Cojocaru a emis autorizaţii de exploatare pentru două firme care nici măcar nu aveau atestat pentru această activitate. Mai mult, prin tot felul de aranjamente pe care numai iniţiaţii în studiile silvo-pastorale le cunosc, s-a reuşit tăierea unui număr serios de arbori. Că totul se face cu aprobarea tacită a Primăriei Ceahlău se poate vedea şi din faptul că numai dintr-un singur trup de pădure s-a evaporat echivalentul a aproape 30 de camioane de arbori. Gestionarul pădurii era Ion Ţigănici, nimeni altul decât fostul primar al comunei Ceahlău în perioada 1990-1992, omul care s-a ocupat de restituirea pădurilor. Tot ce a avut omul ăsta în gestiune s-a dus. Tacit au acţionat şi procurorii care au dat neînceperea urmăririi penale pentru acelaşi Ţigănici din a cărui gestiune se mai evaporaseră alte aproape 20 de maşini de arbori, tăiaţi ilegal în august 2007. Nici în primul caz, nici în al doilea, Primăria Ceahlău nu s-a constituit parte civilă pentru recuperarea pagubei făcute în proprietatea comunei. Mai mult, edilii au argumentat că arborii au fost tăiaţi ilegal în regim de urgenţă pentru prevenirea inundaţiilor, lemnele fiind folosite pentru apărarea malurilor. Pe lângă această bătaie de joc, s-a mai folosit o stratagemă. S-au propus pentru tăieri de igienă arbori sănătoşi din trupuri de pădure neatinse de vreo boală.

MIGRAŢII NOCTURNE
Controale se fac, nu-i vorbă, dar numai de la centru, adică de la Bucureşti. Nici măcar şefii de la Agricultură nu mai au încredere în subordonaţii de la Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Suceava, instituţia care are în aria de control şi judeţul Neamţ. Şi cu toate că se duc cât se poate de inopinat, orice control este dinainte anunţat. Echipe întregi de mici jameşi bond stau la pândă, sunt anunţaţi cine, când, pe unde vine. Astfel că aproape întotdeauna inspecţiile sunt un fiasco. Gateriştii îşi mută catrafusele, aruncă lemnul în curte la vecini, îi dau drumul pe pâraie. Se mai practică şi un alt sport cu priză. Lemnele nemarcate sunt trase la o distanţă respectabilă de gater, de unde este preluat noaptea şi procesat. În caz că vine vreun control, acesta găseşte în gater lemne marcate. Cât despre cele nemarcate aflate mai încolo, nimeni nu a văzut şi nu a auzit nimic. Şi, meseriaşi cum sunt, scapă mai tot timpul cu mici amenzi. De exemplu, în luna mai 2007, o echipă mixtă de la Ministerul Agriculturii şi Inspectoratul General al Poliţiei a ajuns în zona Ceahlăului. Cu toate mişcările gateriştilor, s-au confiscat 21 de metri cubi de buştean de fag, 143 de buşteni de răşinoase şi 22 de metri cubi de cherestea de răşinoase. Membrii echipei de control au sesizat Curtea de Conturi din cauză că primarului Constantin Şchiopu din Ceahlău i se fâlfâia de paguba adusă de întreprinzători avutului public. S-a cerut Romsilva să-şi sancţioneze personalul din subordine direct responsabil pentru dezastru, iar în cazul funcţionarilor publici s-a decis sesizarea comisiilor de disciplină. Ceea ce este cel mai important a fost propunerea de a se face un control amănunţit la care să nu participe nici un angajat din cadrul ITRSV Suceava. E de prisos să mai spun că nici până acum acest control nu a fost făcut, pentru că directorul ITRSV Suceava, Costică Girigan, este foarte bun prieten cu Mihai Găşpărel, directorul general al Direcţiei de Control Silvic şi Cinegetic din Ministerul Agriculturii, a cărui ascensiune profesională a sprijinit-o. Iar faptul că unii pădurari au Mercedes sau îşi permit să plătească pe loc pagube de 65 milioane de lei vechi nu mai are nevoie de nici un comentariu.

LEMNE PENTRU LALĂU
Inginerul Cornel Popescu de la Ocolul Silvic Ceahlău şi-a întins mâna peste aurul verde din subordine şi a decis să-l subţieze cu aproape 155 de metri cubi. În completare, Viorel Ciucanu, un pădurar din subordinea acestuia, a emis câteva bonuri de vânzare pentru lemnul tăiat ilegal. Cumpărător a fost SC L Medvet SRL din Ceahlău. Patronul şi administratorul firmei este nimeni altul decât Gheorghe Lalău, şeful administraţiei Parcului Naţional Ceahlău. Descărcarea lemnului s-a făcut în curtea unei alte firme din aceeaşi comună – Pantrans SRL. Acest sereleu nu a avut nici el autorizaţie de mediu pentru exploatarea lemnului, o nimica toată pentru patronul Leonard Pancu. La unul dintre controale, Ciucanu s-a scos dând vina pe şeful lui cel mare, Ion Buftea, care a decis că unii arbori merită tăiaţi, încălcându-se cu nesimţire legea. Buftea, la rândul lui, era acoperit de documente primite de la inspectorul-şef al ITRSV Suceava, Costică Girigan. Ghiţă Lalău, şeful parcului, are un satelit în persoana tehnicianului silvic Gheorghe Ciucanu, silvicultor care păstrează arhiva Ocolului Silvic referitoare la evidenţa proprietăţilor la el acasă. Aceste documente foarte importante nici nu ar trebui să iasă din sertarele Ocolului Silvic Ceahlău.

INSPECŢII
În septembrie 2007, comisarii Gărzii de Mediu s-au iţit prin parc şi zonele limitrofe acestuia. În timpul controlului şi-au dat seama că, înainte cu o lună, pe acolo au trecut şi inspectorii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Neamţ, care nu au găsit nimic în neregulă. Nu tu deficienţă de management, nu tu defrişări ilegale, nu tu construcţii ilegale, nimicuri pe care Garda le-a găsit la faţa locului. Pe lângă aceasta, s-a observat că vântul şi zăpada au cam distrus ceva suprafeţe de pădure. Ocazie unică, după cum se ştie, pentru ca hulpavnicii gaterişti să intre în joc. Şi au intrat atât de mult, încât cei din Consiliul Ştiinţific al Parcului s-au luat cu mâinile de cap. Profesorul dr Ion Iordache, de la Universitatea din Iaşi şi membru în Consiliul Ştiinţific al Parcului, a spus că a existat un acord din partea consiliului pentru scoaterea arborilor doborâţi de vânt în primăvara lui 2007, însă a solicitat administraţiei parcului ca acest lucru să se facă cu un impact cât mai mic asupra mediului. Degeaba a trimis preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ o scrisoare în care spune: “Nu s-a aprobat niciodată nici o intervenţie în zona de protecţie specială sau în alte nouă parcele, drept pentru care administraţia parcului şi cei care au făcut exploatarea trebuie să răspundă”. Şi tot degeaba mai există câteva dosare penale pentru infracţiuni legate de exploatare forestieră. În urma controlului din septembrie, comisarii Gărzii au constatat că nu toate activităţile de exploatare forestieră sunt reglementate din punct de vedere al protecţiei mediului, că există deficienţe în ceea ce priveşte deşeurile lemnoase, că planul de management al parcului nu era actualizat. S-au dat amenzi de 65.000 de lei noi. Tot degeaba! Începând de la paznicul de pădure până la şefii Ministerului Agriculturii, pădurea nu este decât o fabrică.

Controlul din luna mai al celor de la Agricultură şi Poliţie a fost aprobat de ministrul Dacian Cioloş abia la începutul lui noiembrie 2007, deci la mai bine de şase luni de la verificarea din teren. Oricine s-ar întreba de ce a durat atât, dar singura persoană care putea să dea lămuriri, Mihai Găşpărel, este de negăsit. Dacă ne gândim că din documente reies ilegalităţile lui Costică Girigan, cel care ar trebui să verifice tot ce mişcă pe o rază de câteva judeţe, totul se limpezeşte. Pe lângă asta, Erika Stanciu, şefa Departamentului românesc pentru arii protejate al World Wild Fund – WWF, a fost îndepărtată din Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Ceahlău de onor ministrul Mediului, Attila Korodi. Omul susţine că nici nu a ştiut vreodată că a înlocuit oameni printr-o semnătură. Deci, asemnat ca primarul, deşi e ministru şi a promis că îşi va abroga propriul ordin.

 
La 1 iunie 2006, Consiliul Judeţean Neamţ a organizat un concurs pentru ocuparea postului de administrator al parcului. Se cereau studii superioare de lungă durată, de preferinţă specialitatea geografie, biologie, silvicultură şi vechime în specialitatea studiilor de minimum şapte ani. La prima strigare, cerinţele erau prea aspre. S-a reluat procedura. Doi inşi s-au înscris la concurs. Unul a cedat înainte de verificare şi astfel veterinarul Gheorghe Lalău (foto) a ajuns şef peste Parcul Naţional Ceahlău. Că are gater cu care bântuia pe lângă aria protejată de trei ani, că până şi ciobanii care mai practică transhumanţa s-au revoltat pentru că nu mai pot folosi drumul din parc, distrus de cei care exploatează pădurea, că pune angajaţii parcului să facă pe asistenţii veterinari prin comună, că ţinea ilegal captiv o ciută pentru distracţia turiştilor... Culmea e că mulţi dintre ciobani au lucrat ani de zile la pădure şi se crucesc de ceea ce se întâmplă în parc. Controalele vin. Bere, grătare, portbagaje, chefuri cu procurori. Lalău este susţinut puternic de vicepreşedintele CJ Neamţ, Vlad Marcoci, care se pare că a negociat cu Sulfina Barbu, fost ministru PD al Mediului, suspendarea acţiunii în instanţă a contractului de administrare a parcului dintre Mediu şi CJ Neamţ, contract lovit de nulitate, după cum afirmă juriştii.

Topografie: Călugări din Comuna Primitivă

Pe la începutul anilor ’90, câtorva sihaştri le-a făcut cu ochiul creasta semeaţă a Ceahlăului şi, evlavioşi nevoie mare, au purces la ridicarea unui schit.

Cum au ochit locul, purtătorii sutanei au purces la muncă. Au ridicat rapid câteva chilii, o bisericuţă, ce au putut şi ei. În 2004, pesedista Speranţa Ianculescu, ministrul Mediului, a decretat că natura poate să rabde natura bisericească. Aşa a apărut o monstruozitate în cea mai protejată zonă a ariei protejate din Parcul Naţional Ceahlău, ridicată cu ajutorul elicopterelor Internelor şi Armatei. Încet, dar sigur, problema construcţiilor de la schit a ajuns la urechile judecătorilor, care cu greu au găsit un expert topograf căruia să nu-i fie frică de afurisenia preacuvioşilor pustnici. Constantin Pustiu, pe numele lui, s-a încumetat să intre pe tărâmul feţelor bisericeşti. El trebuia să facă câteva măsurători şi să vadă dacă pustnicii au depăşit sau nu zona care le-a fost dată spre folosire în ’90. Una dintre metodele topografice folosite a fost să vorbească cu preotul schitului. După ce a făcut măsurători şi a văzut că motelul monahal depăşeşte cu nesimţire orice bun simţ, Pustiu şi-a prezentat concluzia. Citiţi mostre din raportul topo şi scuipaţi în sân! “Terenul în zonă este abrupt, stâncos, iar chiliile care erau existente până a nu se face construcţia nouă erau din epoca comunei primitive, adică cioplite în stâncă” şi conchide că pentru existenţa schitului este necesar ca noua clădire să rămână în picioare. Totodată, în urma discuţiei cu monahul, Pustiu a smuls promisiunea acestuia de amenajare a locului “cum a fost, adică să se pună stâncile la loc”. Degeaba s-au obosit cei de la Salvomont să-i explice că nu există autorizaţie de construcţie. Pustiu a anexat una de la Consiliul Judeţean Neamţ, care, chiar dacă dăduse aşa ceva, nu avea în atribuţii să facă asta. Primăria Ceahlău era singura care ar fi trebuit să emită un asemenea act. La slujbe, preacuvioşii părinţi se întrec în a aminti numele celor care au ctitorit lăcaşul şi acareturile sale. Printre ei, foşti miniştri: Sorin Frunzăverde, Speranţa Ianculescu, Ecaterina Andronescu, Vasile Blaga.