Trustul de presă cumpărat de Dinu Costache Patriciu a implementat rapid tehnicile de afaceri ale contestatului patron. Crezându-se în dialog cu funcţionarii şpăguiţi, gata oricând să înfulece chiftelele aruncate de stăpân, slujbaşii lui Patriciu mint, abuzează de credulitatea unei pieţe imature, aplică metode de-a dreptul gangstereşti pentru a poza în faţa opiniei publice drept ceea ce nu sunt.

Cu un jeg moral gros de trei degete, conservat cu grijă de "filozofia" afacerilor cazone preluate din lumea de jos a petrolului, cei din echipa lui Patriciu se erijează în formatori de opinie, se dau drept oameni cinstiţi şi împrăştie minciuni cu tulumba sub firma "Adevărului".

Noua porcărie pe care au făcut-o murdăreşte un bun cultural de mare valoare - romanul "Enigma Otiliei" - aruncat pe piaţă prin rapt intelectual. "Enigma Otiliei" - în ediţia "Patriciu" - ajunge în bibliotecile românilor prin fraudarea grosolană a legilor în vigoare care stabilesc dreptul de proprietate intelectuală şi dreptul de autor, regimul de difuzare al bunurilor culturale.

În dorinţa de a parveni pe piaţa media, domnul Dinu Costache Patriciu se comportă ca Dinu Păturică, un personaj clasic al arivismului, al lipsei de bun-simţ. Dacă onoarea, moralitatea în afaceri sunt noţiuni vagi, greu de digerat de magnatul Patriciu şi neobligatorii într-o societate bolnavă şi poluată cu specimene hidoase, de această dată, prin publicarea romanului "Enigma Otiliei", el încalcă deliberat şi cu agravantă premeditare legea.

În România, COPYRO, Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, are, prin Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de unic organism de gestiune colectivă în domeniul operelor scrise de pe teritoriul ţării. În consecinţă, pentru a tipări o operă literară este obligatorie respectarea dreptului de copyright, aceste prevederi fiind binecunoscute în mass-media.

În cazul tipăririi de către SC Adevărul Holding SRL, proprietatea lui Dinu Costache Patriciu, a romanului "Enigma Otiliei" de George Călinescu, aceste prevederi şi practici ale copyright-ului au fost încălcate cu brutalitate şi aroganţă.

Astfel, sesizându-se de campania de publicitate deşănţată prin care a fost "prefaţat" raptul intelectual, COPYRO a avertizat în două rânduri conducerea SC Adevărul Holding SRL şi a editurii Adevărul Holding că există un contract valabil cu o altă casă editorială pentru publicarea operei lui George Călinescu şi în mod explicit a romanului "Enigma Otiliei".


Să presupunem că trupa lui Patriciu n-ar fi ştiut unde să se adreseze? Dar în alte cazuri anterioare, Editura Adevărul a cumpărat drepturile de autor, aşa încât COPYRO era o instituţie binecunoscută şi informarea şi în cazul "Enigma Otiliei" trebuia făcută la sediul organismului de gestiune colectivă privind deţinătorul drepturilor de autor ale scriitorului George Călinescu. Mai mult, COPYRO a notificat în două rânduri editura Adevărul Holding şi SC Adevărul Holding SRL în legătură cu situaţia de nelegalitate la care se expun.


Poate foamea dlui Patriciu de a da cultură maselor l-a împiedicat să respecte normele legale în privinţa dreptului de proprietate intelectuală, şi decizia de a tipări "Enigma Otiliei" nu mai putea fi oprită!

Nici această presupunere nu stă în picioare, deoarece prima notificare a COPYRO către trustul lui Patriciu datează încă din 5 martie 2009. Prefăcându-se că nu ştiu legislaţia în domeniu, mercenarii lui Dinu Păturică au încercat să se acopere de hârtii care să le mascheze ilegalităţile. Astfel, au semnat un contract cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, care nu putea acţiona fără consimţământul COPYRO, pe care, de altfel, l-au şi reziliat la 27 martie 2009.

Aşadar, Patriciu este în postura unui ciorditor cu acte. N-are nici un act valabil care să-i dea dreptul să publice şi să difuzeze "Enigma Otiliei"; are în schimb avertizări, notificări care îl previn asupra actelor sale deliberat ilegale. Când pe un hoţ de buzunare îl prinzi în flagrant, îl iei de guler şi îl bagi la zdup.

Când pe acelaşi hoţ îl prinzi cu mâna în buzunarul tău, îi spui civilizat să se potolească, dar el îşi vâră şi mai adânc mâna, îi dai una după ceafă, îl duci la Poliţie şi află lumea că mai e şi tâmpit pe deasupra.

În asemenea postură s-a pus ciorditorul Costache Dinu Patriciu, care a adus daune directe Editurii Litera, partenerul Jurnalului Naţional în tipărirea şi difuzarea romanului "Enigma Otiliei". "Am cumpărat de la COPYRO drepturile de autor pentru «Enigma Otiliei»", ne spune dl Dan Vidraşcu, director general la Editura Litera.

El adaugă: Cei de la Adevărul Holding m-au contactat în luna martie a.c. pentru a încerca să obţină drepturi de tipărire şi difuzare pentru «Enigma Otiliei». Ei ştiu cu siguranţă la ce se expun şi au încălcat legea deliberat, în deplină cunoştinţă de cauză. Ne-au creat prejudicii foarte mari."

Costache Dinu Patriciu are multe "enigme" în biografie; are de asemenea "enigme" în parcursul lui de petrolist şi politician, multe fiind descifrate sau pe cale de descâlcire în dosare care se plimbă prin instanţe. Dar cu ultima "enigmă" - cea a Otiliei - lui Patriciu îi rămâne anatema de ciorditor şi un dosar de furt intelectual beton. "Ciordiţi şi citiţi!" - iată sloganul pe care îl poate pune Dinu Păturică Patriciu ca epitaf pe colecţia lui penală.

Între ambiţiile lui de caid, statutul real de ciorditor şi poza de om cinstit, Dinu Patriciu a ales calea de mijloc.

Jenant, trist, edificator pentru un om care s-a dorit să facă jocurile în România. A eşuat într-o găinărie poleită în coperţile cartonate ale romanului Enigma Otiliei.

---

Respectând dreptul dvs. la opinie şi liberă exprimare vă adresăm rugămintea de a încadra mesajele dvs. într-un limbaj lipsit de injurii. În caz contrar ne rezervăm dreptul de a şterge mesajele ce se abat de la această normă de decenţă. Vă mulţumim.