x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Plăteşti la Tarom ca să te chinuiască Alitalia

Plăteşti la Tarom ca să te chinuiască Alitalia

de Carmen Plesa    |    16 Iul 2008   •   00:00
Plăteşti la Tarom ca să te chinuiască Alitalia

VREM O CURSĂ DECENTĂ!  ●  Românii pot zbura doar ca-n cizmă către Milano
Cursele Tarom pentru Milano sînt operate de Alitalia în urma unei înţelegeri "code sharing" din 1997. Rezultatul: plăteşti pentru Tarom şi te alegi cu sictirul şi grevele celor de la Alitalia.



VREM O CURSĂ DECENTĂ!  ●  Românii pot zbura doar ca-n cizmă către Milano
Cursele Tarom pentru Milano sînt operate de Alitalia în urma unei înţelegeri "code sharing" din 1997. Rezultatul: plăteşti pentru Tarom şi te alegi cu sictirul şi grevele celor de la Alitalia.

Întîrzieri mari, stewardese acrite, bagaje rătăcite, avioane bătrîne, mîncare proastă. Şi asta dacă ai noroc ca angajaţii companiei să nu fie în grevă în ziua respectivă şi avionul să se ridice totuşi de la sol. Cam acesta ar fi rezumatul plîngerilor pasagerilor care au călătorit în ultima vreme cu Alitalia. Compania italiană este însă singura opţiune a celor care vor să călătorească pe ruta Bucureşti – Milano, la o cursă care să nu fie low cost şi să aibă zbor direct. La prima vedere ai de ales între Tarom şi Alitalia... Şi chiar şi cei mai cîrcotaşi pasageri recunosc meritele Taromului: piloţi bine pregătiţi, mîncare bună şi, de ce nu?, stewardese la care ţi-e mai mare dragul să priveşti.  

Concret însă, între Bucureşti şi Milano poţi călători doar cu Alitalia, chiar dacă pe biletul tău scrie Tarom. Menţiunea "OP" de pe tichet vă avertizează că zborul este operat de altă companie aeriană. În cazul de faţă – Alitalia.

CE-A FOST ŞI CE-A AJUNS. Înţelegerea între Tarom şi Alitalia s-a făcut în 1997. Sistemul se numeşte "code sharing" şi este utilizat de toate companiile aeriene mari din lume. Însă în 1997 vorbeam de un alt fel de Alitalia...

"În urmă cu opt-nouă ani, Alitalia era într-adevăr o «Doamnă» companie. Servicii de bord bune, multă eleganţă şi prestigiu", îşi aminteşte Anca, o româncă stabilită de mulţi ani în Peninsulă, care călătorea frecvent cu Alitalia spre Bucureşti. După o vreme a trecut la cursele low cost, care erau mai la îndemînă şi mai acceptabile ca preţ. Anul acesta însă s-a urcat din nou în Alitalia. "În februarie am avut o urgenţă şi trebuia neapărat să plec a doua zi (...) Puneam încă o dată piciorul pe bătrîna Alitalia. Observam cu fiul meu decăderea de clasă şi de stil... Stewardese obosite şi neîngrijite la aspect, avionul nu tocmai foarte curat, serviciul la bord prost", spune Anca. Alţi pasageri români au fost mai blînzi cu Alitalia. "Exceptînd faptul că a fost foarte scump, avionul era vechi şi la fel erau şi însoţitoarele." Dagmar Diwok, o germancă bună prietenă a comunităţii româneşti din Italia, a pus însă punctul pe "i". "Plin, murdar, întîrziat, personal incompetent şi nepoliticos (...) Pentru mine e o crimă cînd văd cîţi bani se cheltuiesc în fiecare zi pentru a călători în astfel de condiţii. Eu am zburat cu Alitalia numai cînd altcineva a organizat călătoria. Dacă eu fac rezervările, zbor numai cu cele economice, că sînt mai bune din toate punctele de vedere (şi nu există riscul să rămîi pe pămînt pentru grevele continue!)", spune Dagmar.

O CURSĂ NERENTABILĂ. Sistemul "code sharing" este o modalitate gîndită, printre altele, pentru a face faţă mai bine concurenţei, pentru reducerea pierderilor şi pentru păstrarea clienţilor de ambele părţi. Cînd cursa este operată de partener (cu avionul, echipajul şi serviciile pe care le presupune un zbor), compania ia doar un comision destul de important pentru pasagerii pe care i-a adus.

În cazul cursei de la sau spre Milano, zborurile Tarom sînt operate de Alitalia, care suportă toate cheltuielile, dar încasează şi profitul, iar compania românească ia comision pentru pasagerii pe care i-a adus (cei care au cumpărat bilete Tarom). De ce nu există o cursă exclusiv Tarom, care să facă legătura cu Milano? Nu este o rută rentabilă, susţine Sorin Georgescu, directorul de marketing al Tarom. Şi asta în ciuda faptului că în Italia trăiesc foarte mulţi români care călătoresc des spre ţară, lucru demonstrat şi de numeroase companii low cost care s-au îndreptat de cîţiva ani spre această rută.

"MILANO NU E AVANTAJOS.
Bineînţeles că am fi zburat dacă era mai avantajos, dar n-am fi reuşit să umplem cursele în aşa măsură, încît să ne acoperim costurile (...) Dacă ar ieşi Alitalia de tot, am zbura noi acolo, dar ei nu vor să iasă. Am discutat cu ei în primăvară. Au zis că se mai gîndesc. S-ar putea să zburăm din primăvară, dacă se mai linişteşte şi preţul la petrol", spune directorul de marketing al Tarom. Reprezentantul companiei româneşti ne-a mai spus că, în acest moment, cursele Alitalia dintre Bucureşti şi Milano merg în pierdere şi avioanele nu sînt pline. Numărul de curse pe care le face fiecare companie prin sistemul code sharing a fost decis în 1997 în raport şi cu populaţia fiecărei ţări (italienii sînt de trei ori mai mulţi). "Ponderea traficului pe vremea aia era peste 70% din Italia. Acum e 60% italieni. E o piaţă concurată, nu cîştigi bani pe ea (...) Alitalia este obligată să facă cursele astea, pentru că trebuie să-şi ducă pasagerii din România spre cursele ei din America Latină, spre New york...", adaugă Sorin Georgescu. Reprezentantul Tarom ne-a mai spus că înţelegerea cu Alitalia este convenabilă şi că nu sînt interesaţi să renegocieze contractul iniţial. Mai mult, italienii au fost cei care au încercat să aducă anumite modificări acestei înţelegeri din cauza pierderilor suferite.

OARE ASTĂZI ZBOARĂ? Ceea ce nu a cîntărit Taromul este că această rută pierde potenţiali pasageri nu numai din cauza concurenţei curselor low cost, ci şi pentru că partenerul Alitalia nu este unul de încredere, iar oamenii nu se îndreaptă spre o companie despre care nu se ştie de azi pe mîine dacă îşi va ridica aeronavele de la sol.

Românii din Italia aşteaptă însă Taromul la Milano. "Acum, românii nu mai au un statut aşa mizerabil în Italia să nu-şi permită cîţiva euro în plus la o călătorie... şi ar alege desigur Taromul, dacă Taromul ar vrea", ne-a mai spus Anca, româncă stabilită în Italia.

În acest moment, Taromul operează integral doar una din cele trei curse (dus-întors) zilnice la Roma şi o cursă care face legătura între Cluj şi Milano. Doar în aceste două cazuri, compania românească suportă cheltuielile, încasează profitul şi plăteşte comision Alitaliei pentru pasagerii pe care i-a adus, sub numele său, firma italiană.

Jurnalul Naţional cere de urgenţă, pe această cale, Ministerului Transporturilor să rezolve problema lipsei unei curse decente care să asigure legătura între Milano, oraş cu o numeroasă comunitate românească, şi Bucureşti.

Experienţe pe scurt

Prima: îmbarcare de la Bucureşti întîrziată cu o oră şi încă o jumătate de oră de aşteptare în avion pînă la decolare. Mîncare – la alegere: sandviş cu pastă de peşte sau sandiviş cu pastă de curcan. Stewardese nepoliticoase şi nepieptănate. La Milano: o oră de alergare prin aeroport, nimeni nu ne spunea dacă avionul nostru mai pleacă (trecuse de mult momentul în care trebuia să decoleze). Apoi: cursă internă Alitalia, cu plecare din Roma – bandă de bagaje defectă, ne-am cărat singuri bagajele la avion. Altă cursă internă la care am întîrziat decolarea după ce m-au plimbat prin aeroport cu picioarele goale, pentru că pantofii declanşau detectorul de la securitate. Ocazie cu care mi-au rupt şi mărgelele de la gît. Şi aşa am ajuns să prefer low cost.

P.S. Prin Alitalia l-am cunoscut pe McDonnell Douglas, cel mai bătrîn avion cu care am zburat. Avea tapiţeria de la scaune ruptă. Dar verde – culoarea Alitalia.

Zbor cu... autocarul

"Plecam la Veneţia, în vacanţă, şi am luat bilete la Alitalia. Urma să aterizăm la Milano şi de acolo să plecăm cu alt avion Alitalia spre Veneţia. La Milano ne-au ţinut în aeroport cîteva ore. Ne tot spuneau că avionul are o defecţiune. Pînă la urmă, ne-au anunţat că vom fi duşi cu autocarul la Veneţia. Am făcut patru ore pe drum, pînă acolo. Nu ne-au despăgubit pentru faptul că nu ne-au mai dus la destinaţie cu avionul. Şi am mai pierdut şi o zi de vacanţă", spune Claudia Mîţoi, una dintre "păţitele" Alitalia.

Cu aşa servicii, nu e de mirare că Alitalia are pierderi de peste un milion de euro pe zi. Pierderile totale ale companiei, în 2007, au fost de 495 de milioane de euro, iar în 2006, de 627 de milioane de euro. Motivele invocate de reprezentanţii companiei: creşterea preţului petrolului, concurenţa mare din partea companiilor low cost, numeroasele greve ale angajaţilor. Pe timpul grevelor au fost anulate sute de zboruri.

49,9% din acţiunile Alitalia sînt deţinute de stat. Guvernul italian nu a reuşit să vîndă un pachet de acţiuni către Air France-KLM, aşa cum îşi propusese.

×
Subiecte în articol: special avionul milano cursa sînt tarom alitalia