Războiul DDN

Oraşul unde soarele sărută marea, Năvodari, se află de mai mult de un an în mijlocul unui uriaş război cu miză de aproape un miliard de euro. Cele două tabere s-au grupat în jurul primarului Nicolae Matei şi a afaceristului italian Roberto Vincentelli, iar la mijloc se află un depozit de deşeuri industriale. Primarul Matei refuză eliberarea autorizaţiei de construcţie pentru proiect, ameninţând că, dacă va trebui, va face puşcărie pentru a împiedica demararea activităţii depozitului.

Vincentelli are de partea sa mai multe hotărâri judecătoreşti şi îi cere primarului daune de 10 milioane de euro. Năvodărenii au fost implicaţi direct în acest război în luna mai a anului trecut, când Nicolae Matei a organizat un referendum, iar 70% dintre aceştia au votat împotriva construirii depozitului. "Şi eu aş fi votat că mă opun proiectului. Dumneavoastră, dacă vă întreba cineva dacă votaţi împotriva mafiei, nu aţi fi votat la fel?", răspunde Roberto Vincentelli, care spune că referendumul a fost doar o formă de campanie electorală pe bani publici. Juridic, acesta nu are nici un efect asupra proiectului. Italianul insistă pentru a face o precizare: Ecological Center SA va construi la Năvodari un depozit de deşeuri nepericuloase (DDN - n.r.), şi nu toxice, cum susţin opozanţii proiectului.

În 2002 a luat fiinţă societatea Ecological Center SA, iar informaţii privind proiectul unui depozit pentru deşeuri industriale au început să apară în anul următor. În primăvara lui 2005, Consiliul Local Năvodari a votat pentru interzicerea construirii unui depozit pentru deşeuri periculoase pe teritoriul localităţii. Scandalul s-a amplificat încet, încet, iar Nicolae Matei, devenit primar al oraşului în 2008, a declanşat un adevărat război pentru oprirea proiectului. Când societatea Ecological Center a depus documentele pentru eliberarea unei autorizaţii de construcţie, Primăria a răspuns negativ. Conflictul s-a mutat în instanţă, iar după două decizii favorabile, italianul Roberto Vincentelli spune că are azi motiv să-i impute primarului daune materiale de 20 de milioane de euro pentru anul pierdut. Nici acum însă, Nicolae Matei nu vrea să elibereze autorizaţia de construcţie, iar tabloul a luat tentele dramatice ale unui adevărat război, care s-ar fi lăsat chiar cu ameninţări.

"Ar fi o tragedie dacă m-aş lăsa şi eu în... cursul lucrurilor. Tragic este că poziţia acestui combinat este la mai puţin de 1 kilometru distanţă de o aglomeraţie urbană cu 40.000 de locuitori cum este Năvodariul, interdicţie prevăzută expres în lege", atacă Nicolae Matei. Iar lista catastrofelor care ameninţă Năvodariul este făcută de Matei enumerând tipurile şi cantităţile imense de deşeuri care vor fi depozitate aici, dacă proiectul va primi undă verde. Pe lista tipurilor de deşeuri pentru care Ecological Center SA a primit aprobare de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) se numără de exemplu cele din industria minieră.

"Credeţi cumva că autorităţile obligă societăţile comerciale să depoziteze deşeurile de la extracţia cărbunelui? Nu! Aici este vorba despre deşeurile de la industria extractivă a aurului, respectiv cianuri. Este vorba despre industria extractivă a materialelor radioactive..." Matei spune că dacă Ecological Center va construi acest depozit, la Năvodari va ajunge zilnic o cantitate de 600 de tone de deşeuri periculoase. Acesta spune că eventuala continuare a proiectului ar putea fi comparată cu o "căsătorie cu forţa", năvodărenii opunându-se total proiectului. Pus în faţa unor hotărâri judecătoreşti favorabile proiectului, primarul se apără spunând că Planul Urbanistic General (PUG) al oraşului nu prevede un astfel de depozit, motiv suficient pentru a nu acorda autorizaţia de construcţie. "Dacă aş da curs hotărârilor judecătoreşti care mă obligă la eliberarea acestei autorizaţii, paguba pe care aş aduce-o oraşului ar fi una imensă", spune Matei.

"În momentul de faţă, România îşi exportă deşeurile industriale în Germania", replică Roberto Vincentelli, care arată că deşeuri industriale periculoase, care vor ajunge la Năvodari, vor fi depozitate doar după ce vor fi tratate. Cel mai important argument al lui Vincentelli, care este acum preşedintele Consiliului de Administraţie al Ecological Center, este acela că depozitul a fost construit deja cu mulţi ani înainte. Între 1990 şi 1996 a fost realizat un batal pentru depozitarea fosfogipsului, structură care va fi folosită acum pentru depozitarea acestor deşeuri: o suprafaţă de 20 de hectare a fost săpată în adâncime 10 metri, până la stratul de şisturi; pe margini s-a făcut un zid de bentonită şi toată suprafaţa a fost apoi acoperită cu loes (lut - n.r.). Investitorii ar trebui acum să bage banii în instalaţiile de inertizare a deşeurilor - respectiv, tratarea acestora cu substanţe chimice şi apoi înglobarea lor în betoane, înainte de a fi depozitate.

Vincentelli spune că primarul a îngrozit cetăţenii anunţând apariţia unui depozit de deşeuri periculoase - deşi lucrul nu ar fi adevărat, ele urmând să fie depozitate doar după inertizare. Iar eventualitatea ca în depozit să ajungă deşeuri din alte ţări europene, cum ar fi Italia, de exemplu, este contrazisă de reprezentantul Ecological Center SA: legea interzice expres importul de orice fel de deşeuri cu scopul eliminării (a depozitării - n.r.). Şi argumentul gigantismului proiectului este desfiinţat de italian: "Primarul Matei spună că vom construi un munte de 95 de metri înălţime. Nu este adevărat! Noi ne aflăm la o cotă de 50 de metri faţă de nivelul mării. Faţă de acesta se va ridica depozitul până la cota 95 de metri".

Vincentelli spune însă că deja au avut loc negocieri cu viitorii beneficiari ai depozitului şi este convins că mulţi oameni de afaceri români se vor bucura după apariţia acestuia. De altfel, se estimează că, în momentul de faţă, există în România mai mult de 6 milioane de tone de deşeuri industriale, depozitate în condiţii improprii. Capacitatea de depozitare permisă de actualul batal de la Năvodari este de 5,9 milioane de tone. "Depozitul nostru a fost prevăzut în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor", insistă Roberto Vincentelli, arătând că o eventuală nerealizare a acestuia ar atrage sancţiuni din partea Comisiei Europene, cunoscut fiind faptul că România nu îndeplineşte multe ţinte din planul de implementare a directivelor europene în domeniul managementului deşeurilor.

Fertilchim, fabrica dihoniei
Şi afacerea cu deşeuri, şi primarul Matei, şi italianul Vincentelli au un numitor comun: Fertilchim. Este vorba despre fosta fabrică de îngrăşăminte chimice din Năvodari. Nicolae Matei a fost în trecut angajat al Fertilchim, ca magaziner. El spune despre actualii proprietari ai fabricii, italienii în fruntea cărora se află Roberto Vincentelli, că sunt "nişte pârliţi". Matei acuză chiar că în spatele proiectului s-ar afla mafia italiană, după ce ar fi ieşit la iveală unele informaţii cu privire la unul dintre administratorii societăţii care pregăteşte proiectul, respectiv Ernesto Sudati, care a fost cercetat penal într-un dosar cu privire la o înşelătorie transfrontalieră. Roberto Vincentelli este astăzi proprietar al fostei fabrici de îngrăşăminte chimice, împreună cu alţi cetăţeni italieni, dar şi imaginea publică a firmei, el vorbind pentru şi în numele investitorilor. Aceştia au cumpărat activele fabricii la o licitaţie de executare în 1999. Activitatea de producţie a îngrăşămintelor a fost reluată, dar cea mai mare parte a activelor Fertilchim stau nefolosite. În ceea ce-l priveşte pe Ernesto Sudati, Vincentelli este categoric: "Da, domnul Sudati a fost cercetat penal, dar nu a fost acuzat. De altfel, dumnealui este administrator al societăţii, nu proprietar. Îl cunosc de mulţi ani pe domnul Sudati, care m-a ajutat la un moment dat cu un contract foarte important, iar numirea sa ca administrator a fost una... firească".

De două ori "NU!"
Tabăra primarului Nicolae Matei a primit sprijin din partea senatorului liberal Puiu Haşotti, care a depus în Parlament un proiect care va interzice amenajarea unui astfel de depozit. "Vă pot spune că, după şedinţa Comisiei Economice din Senat, s-a convenit pentru interzicerea prelucrării şi depozitării deşeurilor toxice la o distanţă mai mică de 20 de kilometri faţă de ţărm", ne-a precizat vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL). Haşotti a precizat pentru Jurnalul Naţional că a solicitat dezbaterea în procedură de urgenţă a propunerii legislative pe care a înaintat-o Senatului. Aceasta va intra pe ordinea de zi a Senatului în luna septembrie.
Prefectul judeţului Constanţa, Claudiu-Iorga Palaz, a intervenit de asemenea în războiul de la Năvodari: acesta a dispus anularea Certificatului de Urbanism care a stat la baza documentaţiei depuse de Ecological Center SA la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Respectiv, prefectul a atacat în contencios respectivul document.