Şantierele navale se scufundă

Şantierele navale din România se zbat să supravieţuiască în faţa crizei economice. Cu datorii totalizând 1,33 miliarde de euro şi creanţe de recuperat de doar 280 de milioane de euro la finele anului 2008, locurile de muncă pentru circa 17.300 de angajaţi şi alte 8.000 din toată industria conexă sunt ameninţate.

Dacă în 2008 o pleiadă de politicieni promitea şantierelor navale sprijin pentru finanţare, garanţii pentru credite şi alte măsuri, după zece luni totul a rămas tot la stadiul de promisiuni.
"Nu prea s-a făcut mare lucru în tot acest timp", a declarat pentru Jurnalul Naţional Gelu Stan, director general executiv al Asociaţiei Naţionale a Constructorilor de Nave din România (ANCONAV).

"La 11 septembrie are loc la Bremehaven, în Germania, summitul CESA - Community of European Shhipyard Associations (Comunitatea Europeană a Asociaţiilor de Producători de Nave - n.r.) care va analiza situaţia construcţiilor navale în Europa. România nu este prezentă, deşi noi suntem locul trei în Europa în domeniu", exemplifică Stan grija autorităţilor pentru domeniul naval.

În luna noiembrie a anului trecut, preşedintele Traian Băsescu a vizitat şantierele Damen din Galaţi, precum şi pe cele din Constanţa şi Mangalia. La Damen, Băsescu declara că acesta nu este afectat de criză. "Plec liniştit de la şantierul Naval din Galaţi. Este un şantier care are încă comenzi", declara Bă­sescu la 19 noiembrie. Atât de bine i-a fost şantie­ru­lui că, la data de 29 iulie, Damen anunţa că până la finele anului va concedia 547 de salariaţi. De asemenea, şi la Severnav Turnu Severin s-a anunţat dispo­nibilizarea a 302 persoane. Tot în toamna anului trecut, preşedintele a spus despre constructorii de nave la Constanţa că aceştia pot merge înainte "dacă Guvernul va găsi soluţii de finanţare a contractelor în execuţie şi a contractelor pentru anii următori". Iar soluţia nu a venit. Chiar şi Elena Udrea a vizitat anul trecut Şantierul Naval Mangalia la deschiderea sezonului estival la 1 mai 2008.


NEREGULI SEMNALATE DE SINDICALIŞTI
Oficialii şantierului cereau în iunie o majorare de capital de 200 milioane de dolari, din care statul să vină cu circa 100 milioane de dolari. Daewoo Shipbuliding & Marine Engineering Co (DSME) deţine 50,99% din acţiuni, iar şantierului naval 2 Mai Mangalia 48,99% din capital. Acesta se află în curtea lui Adrian Videanu, pentru că este deţinut de Ministerul Economiei. În urmă cu o săptămână, Florian Marin, liderul de sindicat de la Daewoo Mangalia Heavy Industries anunţa că statul român le-a dat un ultimatum coreenilor şi le-a propus să cumpere şi restul acţiunilor, iar aceştia au refuzat. Marin spunea că viitorul companiei este sumbru, şi că în curând se vor disponibiliza cei 3.800 de salariaţi şi cei aproape 3.000 de subcontractori.

În luna aprilie, Florian Marin acuza că firma-ma­mă din Coreea, DSME, este cea care deţine ma­na­ge­mentul şantierului. Aceasta ar percepe de la şantie­rul Mangalia comisioane de management, de pro­iec­tare, iar furniturile pentru construcţia navelor sunt aduse numai din Coreea prin intermediari. Astfel, liderul sindical de la DMHI spunea că 70% din valoa­rea unei nave pleacă în Coreea la compania-mamă.


PROMISIUNI, PROMISIUNI...
La începutul lunii august, preşedintele Băsescu a mai vizitat o dată şantierul Daewoo Heavy Industries Mangalia, unde a declarat că ar trebui găsite soluţii gen "Rabla" ca la Dacia sau garanţii, cum e cazul Oltchim. "Şantierul naval intră în dificultăţi de lichiditate din lipsă de bani de a continua producţia. Are comenzi, n-are lichidităţi pentru a continua producţia, pentru că nici un armator nu plăteşte întâi toată nava, o plăteşte pe etape. Aici trebuie să avem abordări similare ca cea de la Dacia Piteşti sau Oltchim Râmnicu-Vâlcea, unde s-a implicat statul să sprijine societăţile să meargă înainte. La Dacia cu Programul «Rabla», la Oltchim cu garanţii de stat ca să-şi poată să-şi facă achiziţiile şi modernizarea în continuare", declara Traian Băsescu.
PLANUL ANTICRIZĂ AL CONSTRUCTORILOR
Constructorii au trimis în urmă cu o săptămână premierului Emil Boc un set de măsuri anticriză care ar ajuta companiile din sector, printre care se găseşte construirea de platforme pentru ca Romgaz să exploateze hidrocarburile din Marea Neagră şi dotarea Poliţiei de frontieră cu nave performante şi nepoluante.

ANCONAV a propus zece măsuri, însă nu au primit nici un răspuns până acum de la Guvern, ne-a precizat Gelu Stan. Printre măsuri se cere crearea unui Fond de Garantare a Creditelor pentru şantierele navale, similar celui pentru IMM-uri, noi standarde în materie de poluare pentru vechile nave, precum şi extinderea unor facilităţi fiscale.


INFRASTRUCTURĂ NOUĂ
Constructorii doresc elaborarea unui program naţional, care, împreună cu Romgaz, să permită construcţia de platforme de foraj marin pentru extragerea petrolului şi gazelor naturale de pe platforma continentală a Mării Negre. De asemenea, vor realizarea de infrastructuri portuare pentru punerea în valoare a turismului românesc din Delta Dunării şi de pe Dunăre, utilizând transportul pe apă.


MODERNIZAREA POLIŢIEI DE FRONTIERĂ
Între cereri se regăseşte şi modernizarea Poliţiei de Frontieră prin dotarea cu nave performante şi nepoluante, ceea ce ar aduce comenzi principalelor şantiere din ţară. În plus, se mai doreşte implementarea de noi standarde pentru flotele de orice tip existente, astfel încât mediul să fie protejat şi emisiile de bioxid de carbon reduse. "Stabilirea unei rate anuale de tăiere a navelor vechi într-un ritm accelerat astfel încât să se reducă poluarea mediului ambiant în corelare cu un plan nou de reconstrucţie a navelor", se arată la punctul 5 din documentul trimis redacţiei.


GARANŢII PENTRU CREDITE
Deoarece principala problemă este accesul la credite, o altă doleanţă este crearea unui Fond de Garantare a Creditelor funcţional pentru şantierele navale şi armatorii români, similar celui pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Alocarea de bani pentru promovarea exportului, cel puţin la acelaşi nivel cu anul 2008, suplimentarea cu minimum 10% a sumelor de la buget pentru cercetare în domeniul construcţiilor navale, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE pentru pregătirea profesională şi extinderea facilităţilor fiscale pentru companiile cu ciclu lung de fabricaţie, prin majorarea şomajului tehnic de la 3 la 6 luni, completează setul de măsuri propuse. În acest moment, persoanele care se află în şomaj tehnic vor fi scutite de la plata im­po­zitelor şi contribuţiilor de asigurări so­ciale, acestea urmând a fi suportate de stat. ANCONAV reprezintă interesele a nouă şantiere de construcţii şi reparaţii de nave şi 34 de firme de profil. Pe lângă cei 17.300 de muncitori din şantiere, in­dus­tria conexă mai numără alţi 8.000 de salariaţi.


TAXELE PORTUARE MARI VOR FI SCĂZUTE
Preşedintele Băsescu a spus tot în vizita din 10 august că taxele portuare percepute de autorităţile române sunt prea mari faţă de statele vecine. "Spre exemplu, privind taxele portuare, ele sunt mari, probabil acceptabile pentru navele care încarcă-descarcă mărfuri, pentru că se distribuie taxele pe fiecare tonă de marfă, dar când priveşti la taxele portuare, inclusiv remorcaj, pilotaj şi le însumezi constaţi că autorităţile româneşti percep taxe foarte mari, în raport cu porturile în care se află şantiere concurente în zonă. Te uiţi la un port din Grecia, unde taxele portuare pentru navele care se repară aici sunt 30% din taxele percepute de autorităţile româneşti", a declarat preşedintele după o vizită la Şantierul naval Daewoo Mangalia.

Ulterior, Ministerul Transporturilor a anunţat că vrea să să diminueze cu 50% şase tarife încasate de Autoritatea Navală Română la reparaţia vaselor care transportă produse petroliere, gaze naturale sau substanţe lichide nocive.