Stenogramele, arme politice?

Dacă în ţările civilizate justiţia se face la Parchet şi în sala de judecată, iar până la pronunţarea sentinţei există prezumţia de nevinovăţie, în România, lucrurile stau exact invers. Justiţia se face prin presă, acuzaţii sunt condamnaţi înainte de a ajunge în sala de judecată, iar un rol major îl au informaţiile livrate pe surse, însoţite de multe ori de stenograme, menite să le dea şi mai multă verdicitate, dar care sfârşesc prin a manipula magistraţii şi opinia publică.

"Moda" stenogramelor a fost lansată în toamna anului 2004, cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare şi prezidenţiale, când sub semnătura lui "Mihai Eminescu" au fost postate pe internet stenogramele PSD ce conţineau detalii ale discuţiilor purtate în cadrul Delegaţiilor permanente ale partidului. Din stenograme reieşea tentativa social democraţilor de a face presiuni asupra justiţiei, de a deţine controlul presei, al Curţii de Conturi, de a împărţi banii de la buget pe "simpatii" politice şi de a face "aranjamente" în negocierile cu UE. Liderii PSD au negat existenţa stenogramelor, susţinând la unison că acestea sunt "o făcătură", cu excepţia secretarului general al partidului de atunci, Miron Mitrea, care a recunoscut "anumite pasaje ca discuţii purtate la şedinţele avute la partid".

În stenograme apăreau declaraţii ale lui Adrian Năstase, Octav Cozmâncă şi Şerban Mihăilescu, privind obţinerea nelegală de fonduri comunitare de către fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, prin firmele familiei sale. Acestuia i s-ar fi propus să-şi dea demisia, pentru a nu fi arestat. De asemenea, ministrul Justiţiei de atunci, Rodica Stănoiu, ar fi afirmat în stenograme că ar fi aşteptat "undă verde" pentru ca Traian Băsescu sau alte persoane să fie anchetate. În stenograme apăreau şi declaraţii ale lui Florin Georgescu, privindu-l pe preşedintele Curţii de Conturi, Dan Drosu Saguna, care "nu ar mai asculta" de directivele partidului. La începutul anului 2005, mai exact la 5 ianuarie, a fost înregistrat oficial dosarul stenogramelor în urma unui denunţ, semnat de mai multe organizaţii civice, cu privire la eventuale fapte de corupţie ce ar reieşi din stenogramele unor sedinţe ale PSD. În mai, pesediştii au început să fie convocaţi la audieri.

Au venit să dea explicaţii Dan Matei Agathon, Dorina Mihăilescu, Florin Georgescu şi Şerban Mihăilescu. În august le-a venit rândul lui Năstase şi Mitrea. La 18 august, procurorii Parchetului General au început în acest dosar urmărirea penală împotriva Rodicăi Stănoiu şi a lui Florin Georgescu. Tot în aceeaşi lună, "Mihai Eminescu" mai dă publicităţii o stenogramă tot de la şedinţele pesediştilor din 2004, în care erau discuţii cu Năstase, care se opunea cumpărării de consilieri judeteni, şi cu liderii PSD care se gândeau cum să-şi coreleze "ieşirile" pe televiziune, astfel încat acestea să nu se suprapună cu meciurile.

Pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale unor infracţiuni, procurorii anticorupţie au dat NUP în cazurile Stănoiu şi Georgescu, închizându-se astfel, în luna noiembrie, dosarul stenogramelor PSD.

Spionaj şi trădare în dosarul privatizărilor strategice

La 22 noiembrie 2006 apar primele informaţii despre dosarul privatizărilor strategice în care se fac acuzaţii de spionaj şi trădare faţă de patru inculpaţi: bulgarul Stamen Stanchev, consultant al Credit Suisse First Boston Europe Londra şi Credit Anstalt Investment Bank GmbH Austria, americanul de origine rusă Vadim Benyatov Don - reprezentantul Credit Suisse responsabil cu pieţele emergente, Mihai Radu Donciu, fost consilier la Ministerul Comunicaţiilor, şi Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizare în Industrie (OPSPI), din cadrul Ministerului Economiei. 

La 29 noiembrie 2006, Stanchev, Vadim, Mucea şi Donciu sunt arestaţi preventiv pentru 20 de zile. La începutul lunii decembrei, Şereş renunţă la funcţia de ministru al Economiei. La 13 decembrie 2006, cu o săptămână înainte ca instanţa Curţii de Apel să purceadă la prelungirea mandatelor de arestare preventivă apar în presă primele informaţii despre stenogramele din dosar. La 14 decembrie 2006 continuă apariţia în presă a stenogramelor convorbirilor celor patru între ei, dar şi cu alte persoane, printre care şi cei doi miniştri: Codruţ Şereş (foto stânga) şi Zsolt Nagy (foto dreapta). Sub titluri de genul "Miniştri de formula 1", apar stenograme din care reiese că Stanchev le dăduse nume de cod celor doi miniştri de ale căror servicii bulgarul se servea: Sereş era supranumit Hakkinen, iar Nagy era numit Schumacher sau Shumi.

Ancheta în acest caz se fragmentează, primii trimişi în judecată la Curtea de Apel Bucureşti fiind Stamen Stanchev, Dorinel Mucea, Mihai Donciu şi (în 2006), în dosar separat,Vadim Benyatov Don, dat pe mâna instanţei la 14 septembrie 2007, pentru spionaj economic şi iniţiere a grupului de crimă organizată. Dosarul miniştrilor acuzaţi de trădare prin transmitere de secrete ajunge pe masa judecătorilor la 30 martie 2009, când împreună cu ei mai sunt trimişi în judecată şi vicepreşedintele UDMR Gabor Kerekeş, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţeanul româno-englez Michael Susak şi turcul Oral Mustafa. Cazul se află şi azi în curs de soluţionare pe rolul instanţei supreme. În lunile septembrie şi octombrie ale acestui an au reînceput să apară în presă informaţii din stenogramele aflate la dosarul de la instanţa supremă.
    ● Violeta Fotache

Despre metodele şi clienţii lui Cătălin Voicu

La 9 martie 2010, procurorul-şef al DNA, Daniel Morar, a transmis ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, solicitarea de a sesiza Parlamentul pentru a cere încuviinţarea arestării senatorului Cătălin Voicu (foto). El a fost acuzat de comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată. La 10 martie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis către Senat cererea DNA la care au fost anexate copii conforme cu originalul după documente relevante, respectiv 11 volume conţinând 2.663 de file. La 18 martie, Hotnews.ro publică în exclusivitate stenogramele sub titlul: "Reţeaua, metodele şi clienţii lui Cătălin Voicu. Ce discută oamenii de afaceri cu politicienii şi judecătorii când vor să îngroape dosare". Sunt date nume de politicieni care ar fi apelat la reţeaua Voicu. De asemenea, sunt redate dialoguri între oamenii de afaceri Costel Căşuneanu, Marius Locic şi senatorul PSD Cătălin Voicu. Discuţii stupefiante între Cătălin Voicu şi judecătorii de la Curtea Supremă Florin Costiniu şi Cristian Jipa. Dezvăluiri despre mecanismul muşamalizării dosarelor în justiţie, aşa cum rezultă din târguiala dintre senatorii PSD Alexandru Mazare şi Cătălin Voicu. Toate aceste informaţii au fost extrase, arată Hotnews, din referatul DNA trimis senatorilor care însoţeşte cererea de arestare a senatorului PSD. La 30 martie, instanţa supremă (ÎCCJ) a admis cererea DNA şi a dispus arestarea preventivă a lui Voicu pentru 30 de zile. La 21 mai 2010, procurorii DNA îi trimit în judecată pe senatorul Cătălin Voicu, judecătorul Florin Costiniu şi afaceriştii Costel Căşuneanu şi Marius Locic. Dosarul se află pe rolul instanţei supreme, singurul rămas încă în arestul preventiv fiind Cătălin Voicu. Următorul termen de judecată va fi la 16 noiembrie 2010.
● Violeta Fotache

Înregistrări cu Sorin Ovidiu Vîntu livrate în arest preventiv

Primele stenograme din dosarul Sorin Ovidiu Vîntu (foto) au apărut a doua zi după ce omul de afaceri a fost arestat preventiv. În noaptea de 9 spre 10 septembrie, Vîntu, şoferul său, Alexandru Stoian, şi omul de afaceri moldovean Octavian Turcan au fost arestaţi preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a fostului director al Gelsor, Nicolae Popa, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul FNI şi care s-a substras executării pedepsei fugind în Indonezia, de unde urmează să fie extrădat. A doua zi au apărut în presă primele stenograme, respectiv convorbirile telefonice dintre cei trei şi Nicolae Popa.

După o săptămână petrecută după gratii, Curtea de Apel Bucureşti a admis recursul, depus de apărători, Vîntu fiind astfel eliberat din arestul Poliţiei Capitalei, la 16 septembrie. La 12 octombrie, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte l-au trimis pe Vîntu în judecată, pentru favorizarea infractorului. În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei Turcan şi Stoian. Tot atunci, din rechizitoriu s-a aflat că Vântu este cercetat pentru spălare de bani, într-un dosar disjuns din primul. Procesul în care cei trei vor fi judecaţi pentru favorizarea infractorului va începe la 8 noiembrie, la Tribunalul Bucureşti. După aproape o săptămână de la trimiterea în judecată a omului de afaceri, la 18 octombrie, au apărut în presă stenogramele discuţiilor acestuia cu diverşi politicieni - Mircea Geoană, Dan Ion Popescu, Cozmin Guşă şi jurnalişti (Bogdan Chirieac, Cătălin Popa, Cornel Nistorescu, Stelian Tănase, Corina Dragotescu, Sergiu Toader, Doru Buşcu). SOV discuta politică, îl felicita pe Geoană în calitate de preşedinte al României şi spune de ce ar fi pus la cale suspendarea lui Traian Băsescu.

Interceptările făcute publice au avut loc în perioada octombrie 2009-martie 2010, dar o parte dintre stenogramele date publicităţii redau în principal discuţii dintre omul de afaceri, jurnalişti şi politicieni, care au avut loc perioada campaniei electorale şi a alegerilor prezidenţiale din 2009. Stenogramele nu au legătură cu infracţiunile de care e acuzat
Vîntu, dar procurorii susţin în rechizitoriu înaintat instanţei la trimiterea în judecată a omului de afaceri că le-au folosit pentru "a contura profilul personal al inculpatului".
   ● Carmen Vintilă

Operaţiunea "Palinca şi caltaboşii", în direct la postul public tv

Un alt caz în care s-au folosit de mijloace neortodoxe pentru executarea unor comenzi politice a fost cel al foştilor miniştri ai Agriculturii, Decebal Traian Remeş (foto dreapta) şi Ioan Mureşan (foto stânga). La 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Remeş ar fi acceptat şi primit produse alimentare în valoare de 1.500 de lei şi suma de 15.000 de euro de la omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureşan. Ciorbă ar fi oferit, prin intermediul lui Mureşan, şi un autoturism de lux marca Audi Q7 în valoare de 65.000 de euro, fiind extrem de interesat în câştigarea licitaţiei de la ITRSV Râmnicu-Vâlcea. Ulterior, omul de afaceri s-a autodenunţat la DNA, fiind deja în vizorul anchetatorilor. La 10 octombrie 2007, în jurnalul de la ora 19:00, TVR a difuzat imagini în care ministrul Agriculturii la acea vreme,Traian Remeş, primea un plic de la fostul ministru Ioan Mureşan.

La 11 octombrie 2007, Remeş a demisionat din funcţia de ministru. În aceeaşi zi, CSM a dispus din oficiu efectuarea de verificări, în urma difuzării în presă a materialului video cu întâlnirea Remeş - Mureşan. În martie 2008, DNA a început urmărirea penală împotriva lui Remeş, iar în luna iunie a fost trimis în judecată, sub acuzaţia de "trafic de influenţă". Dosarul "Palinca şi caltaboşii" va ajunge iar pe masa magistraţilor Înaltei Curţi la 10 noiembrie. Curtea Constituţională a decis în noiembrie anul trecut că înregistrările sunt ilegale şi nu pot fi folosite ca probă în instanţă, deoarece au fost realizate înainte de începerea urmăririi penale. Cum TVR nu a mai difuzat continuarea filmului "Palinca şi caltaboşii", aceasta a luat calea internetului, unde au fost postate imagini şi înregistrări ale unor convorbiri telefonice, preluate de mai multe canale media.

Fostul ministru al Agriculturii a acuzat că i-a fost înscenat acest proces "politic" şi a amintit o declaraţie publică a preşedintelui Băsescu, potrivit căreia "publicul nu a văzut ce e mai apetisant în dosarul Remeş". Traian Remeş a dat în judecată Preşedinţia, DNA şi TVR, pentru a se afla cum au ajuns în mass-media probele audio şi video din dosarul său, primul termen în proces urmând să aibă loc la 11 februarie, anul viitor.
  ● Carmen Vintilă

Hayssam, la taclale cu Degeratu

Anul trecut, în octombrie, cotidianul Gardianul a publicat stenograma discuţiei dintre generalul Constantin Degeratu, consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, şi Omar Hayssam (foto), sirianul devenit celebru după răpirea celor trei jurnalişti în Irak. Întâlnirea Degeratu - Hayssam a avut loc la 9 septembrie 2005, la şase luni de la arestarea sirianului, la cererea sirianului. El a spus că are de comunicat date ce interesează siguranţa naţională şi că vrea să discute cu preşedintele. În loc de date concrete, sirianul i-a reproşat generalului că este închis, deşi i s-a promis altceva.

"Preşedintele chiar mi-a spus: «Îţi iei copiii şi du-te în America»", i-a spus Hayssam lui Degeratu. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a declarat că înregistrarea discuţiei Degeratu - Hayssam este ilegală şi a fost făcută în biroul unui procuror. "Eu pot să vă spun numai atât: că întâlnirea nu a avut loc în biroul meu", a declarat Ciprian Nastasiu, procuror în cazul Hayssam, în prezent avocat. "Au şi trecut patru ani de atunci. Eu nu mai sunt acolo, e un joc care mie îmi scapă de data asta... Să fiu aruncat iar în faţă nu ştiu, nu ştiu ce se întâmplă acolo", a spus Nastasiu. La aproape o lună de la acest incident, Ciprian Nastasiu lansa împreună cu Victor Gaetan cartea "Prădarea României", în care cei doi aduceau grave acuzaţii privind amestecul preşedintelui Traian Băsescu în treburile justiţiei. În decembrie 2009, Constantin Degeratu a demisionat din funcţia de consilier prezidenţial. Hayssam este urmărit general, naţional şi internaţional. El a fugit din ţară în vara lui 2006, iar în martie anul acesta, Ministerul Justiţiei a comunicat faptul că Omar Hayssam "nu a fost localizat sau arestat în Siria".
   ●Gabriela Antoniu