x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Sunt cetăţean UE. Sunt sărac.

Sunt cetăţean UE. Sunt sărac.

de Carmen Anghel    |    02 Iul 2010   •   00:00
Sunt cetăţean UE. Sunt sărac.

Mesajul reprezentanţilor Comisiei Europene: "Sărăcia are leac. Nu credeţi guvernele că nu au bani. Faceţi presiuni asupra politicienilor!"



Trăim într-o Europă în care sărăcia se comportă ca o stăpână nemiloasă. Numărul săracilor creşte, cerinţele şi neputinţele lor fiind din ce în ce mai multe. Speranţele sunt din ce în ce mai puţine. 80 de milioane de europeni trăiesc sub pragul sărăciei.
"Vrem! Un venit minim garantat, ca­se pentru toţi, locuri de muncă mai multe şi mai bune, să ne putem tri­mite co­piii la şcoală, servicii medicale mai bu­ne, respect, mai puţină birocraţie, să fim priviţi ca  fiinţe umane, nu ca niş­te ciudăţenii. Lăsaţi-ne pensiile în pa­ce, nu mai tăiaţi de la capitolul so­cial, căci asta va aduce şi mai mare sărăcie. Vrem!"

Sună cunoscut, este de pe aici de pe la noi. Dar aceleaşi probleme le au şi italienii, şi francezii, şi maltezii, şi germanii, şi bulgarii, pe scurt, cetăţenii săraci din toate statele membre ale Uniunii Europene.

În perioada 25-27 iunie, la Bru­xelles, s-a desfăşurat cea de-a noua "Reu­niune la nivel european a per­soa­­­nelor în situaţie de sărăcie", sub slo­­ganul "Startul unui nou parteneriat", ediţie organizată de Reţeaua Eu­ropeană Anti-Sărăcie (European Anti-Poverty Network, EAPN), Co­m­i­sia Europeană şi de preşedinţia spa­­­niolă a UE. Anul 2010 a fost de­sem­­nat ca "Anul European pentru com­­­baterea sărăciei şi a exclu­derii so­­ciale".  

Specificitatea evenimentului a constat în faptul că a oferit persoa­nelor sărace posibi­li­tatea unei inte­racţiuni directe cu decidenţi la nivel politic, cel puţin european, pentru că la nivel naţional nici un reprezentant al României nu s-a interesat de soarta săracilor români.  

Oamenii politici s-au trezit că nu mai pot vorbi doar despre o "Europă eco­nomică", ci trebuie să ia în serios "Eu­ropa socială". Scopul a fost acela de a auzi de la reprezentanţii fiecărei ţări care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă persoanele să­ra­ce, şi fiecare delegaţie să identifice cel puţin două priorităţi care să fie luate în calcul în cadrul planului de combatere a sărăciei din UE pe următorii zece ani.

România a fost reprezentată de Cris­tina Loghin, din partea EAPN Ro­­mânia, şi Mirela Nicolescu, în­vă­ţătoare în satul Ion Ghica, judeţul Ialomiţa.

n prezenţa a numeroase perso­nalităţi - Ludo Horemans, preşe­dintele EAPN, Pervenche Beres, preşedintele Comisiei pentru locuri de muncă şi afaceri sociale, Isabelle Martinez, din partea preşedinţiei spaniole a UE, Adelia Fernandes, comisia socială, şi alţii -, săracii Europei au auzit sfaturi de su­pra­vieţuire, statistici şi definiţa sărăciei.

În această perioadă în care criza îşi înfige colţii din ce în ce mai adânc, când toate ţările îşi vor reduce bu­getele şi în primul rând părţile so­ciale, trebuie să fim puternici, chiar dacă 80 de mi­lioane de cetăţeni ai UE trăiesc pe marginea prăpastiei... Lupta împotriva sărăciei trebuie să fie în sufletul agendei europene, să protejăm grupurile vulnerabile: co­piii, femeile, populaţia romă, bătrânii, persoanele cu dizabilităţi, să scăpăm de stereotipuri, de inegalităţi. Statul să asigure o viaţă demnă, iar noi, săraci, bogaţi, politicieni, să ne implicăm direct în această luptă împotriva sărăciei. În următorii zece ani, 20 de milioane de cetăţeni UE trebuie să scape de sărăcie!  

Ce este sărăcia? Ea este relativă şi absolută sau extremă. Sărăcia extremă este situaţia în care oamenii nu-şi pot asigura necesităţile de bază, suferă de foame, nu au apă curată, nu au o locuinţă adecvată, nu au haine suficiente, nici medicamente, duc o luptă continuă pentru supra­vieţuire. Relativa sărăcie înseamnă că veniturile şi stilul de viaţă al cetăţeanului sunt mai jos decât al nivelului general de trai din ţară sau din regiune, luptă pentru a duce o viaţă normală şi nu poate participa la evenimentele economice, culturale, sociale curente.
Aici situaţia variază de la o ţară la alta, în funcţie de nivelul de trai respectiv.

Între orele de sfaturi şi cele de identificare a priorităţilor, săracii UE au avut parte de un prânz împărătesc, chiar în restaurantul deputaţilor europeni. Ca să vadă şi să simtă şi mai bine diferenţa dintre săraci şi bogaţi, delegaţii au avut de ales între somon gătit în trei feluri, specialităţi de brânză, fructe exotice, fructe de mare, mousse de ciocolată, plăcinte, paste, salate, sucuri... fără număr! Ce s-a mâncat a fost bun mâncat, dar ce avea să se arunce cu siguranţă ar fi scos din foame, măcar pentru o zi, un sat întreg de săraci sau o casă de copii, sau măcar câinii dintr-un adăpost. Dar... să ne revenim. Co­misia Europeană nu a vrut decât să fie o gazdă bună.   

În cadrul a opt grupuri de lucru, fiecare delegaţie şi-a prezentat necazurile. România a lucrat alături de Malta, Lituania, Luxemburg, Franţa, Italia. Pro­blemele? Pro­blemele săracilor sunt aceleaşi oriunde în Europa-UE: lipsa hranei, lipsa locurilor de muncă, îngrădirea accesului la educaţie, la serviciile medicale,  excluderea persoanelor cu dizabilităţi, excluderea pe criterii etnice. Cea mai dureroasă dintre toate problemele, toată lumea a fost de acord, este cea a copiilor: lipsa posibilităţilor de a le asigura o viaţă normală, o educaţie normală, accesul la servicii medicale. Familia trebuie protejată! Să nu mai fie încălcate drepturile fundamentale. De cele mai multe ori acestea sunt ignorate, chiar dacă sunt unanim acceptate. Mai puţină birocraţie, căci aceasta este o boală a UE!

Delegaţia României, Cristina Loghin şi învăţătoarea Mirela Nicolescu, cea care a vorbit cu lacrimi în ochi despre situaţia dezastruoasă a învăţământului din zonele rurale ale României, a cerut: locuri de muncă mai multe şi mai bune, accesul la o educaţie de calitate.

Toate discuţiile acestea şi toate problemele expuse îţi dau senzaţia că planeta a fost cucerită de extratereştri şi noi ne luptăm să supravieţuim, să-i păcălim sau să le cerşim o picătură de bunăvoinţă.

Toate ţările invitate şi-au prezentat doleanţele, iar concluziile re­pre­zentanţilor CE (Robert Verrue, şe­ful Directoratului Gene­ral pentru Ocuparea Forţei de Muncă) au fost: nu credeţi guvernele când vă spun că nu au bani şi trebuie să taie din ser­­viciile sociale. Cereţi, faceţi presi­uni asupra politicienilor! Să înţeleagă că, dacă oamenii vor avea bani, va fi con­sum şi va merge şi economia! Nu-i lăsaţi să folosească drept scuză cri­za econo­mică! Cum spuneam, nici un politician român nu a venit să în­trebe ce se întâmplă acolo, dar ni s-a spus că anul trecut au fost ofuscaţi de faptul că nişte săraci i-au făcut de râs!

Concluzia? Dezamăgiţi, cu teama în suflet şi cu o rază firavă de spe­ranţă, săracii au plecat spunând: "Aveţi grijă, sărăcia generează multă bogăţie! Pentru alţii. Scăpaţi-ne de sărăcie!".


EUROBAROMETRUL SĂRĂCIEI: TERORIZAŢI DE LIPSURI

Cu doar câteva zile înainte de aceas­tă întâlnire, Comisia Europeană a făcut public un studiu privind im­pac­tul crizei economice asupra ce­tăţenilor UE. Evoluţia percepţiei ce­tă­ţenilor UE asupra sărăciei a fost ur­mărită în patru etape, iulie-de­ce­m­brie 2009 şi martie-mai 2010.
Din ce în ce mai mulţi oameni se tem că nu vor avea cu ce să-şi plătească facturile, nu vor pu­tea să meargă la medic, nu vor putea asigura copiilor un trai de­cent sau îşi vor pierde locurile de muncă.
Tot mai mulţi pensionari simt că au trăit şi au muncit degeaba, că pensia nu le va fi suficientă pentru o viaţă decentă.
Proporţiile repondenţilor care au crezut că sărăcia a afectat cel puţin 20% dintre locuitorii ţării lor au fost mai mari în ţările est şi sud-est eu­ro­pene decât în cele nord şi central europene. 74% dintre greci, 65% dintre români, 61% dintre portu­ghezi şi 60% dintre spanioli au răspuns că sărăcia a crescut puternic în ţara lor.
Anul trecut, 43% dintre români nu şi-au putut plăti (cel puţin o dată) factu­rile curente; anul acesta, 49%. La ce se aşteaptă europenii în ur­mă­toa­rele 12 luni?
Mai mult de un sfert (28%) dintre cetăţenii UE au de­cla­rat că aşteaptă ca situaţia fi­nan­ciară a gospodăriei lor să se de­te­rioreze. 70% din res­pondenţii din România şi Grecia se aşteaptă ca această situaţie să se agraveze. Românii care aşteaptă ca situaţia lor financiară să se deterioreze în anul care vine s-a dublat comparativ cu luna martie 2010, de la 37% la 73%.
Mai mult, nu există nici o schimbare în încrederea cetăţenilor UE cu privire la situaţia ocupării forţei de muncă. Ca şi în martie 2010, în mai, 18% din respondenţi nu au fost foarte sau deloc încrezători că vor putea să păs­treze lo­cul de muncă actual în ur­mă­toa­re­le 12 luni.
Sunt doar câ­teva date dintr-un tablou care arată un viitor sumbru al cetăţenilor UE.

×
Subiecte în articol: special