Mâine, începând cu ora 7:00 şi până la orele 21:00, românii din ţară şi din străinătate sunt aşteptaţi să pună ştampila "Votat" pe trei buletine de vot, unul pentru alegerile prezidenţiale şi celelalte două pentru referendum. Puţin peste 18, 3 milioane de români au mâine dreptul să exprime un vot la alegerile prezidenţiale şi la referendum. Românii pot vota fie că sunt acasă, în localitatea de domiciliu - caz în care votul se va exprima la secţia arondată domiciliului, fie că sunt în altă localitate - în acest caz putând vota în una din secţiile speciale, dar numai după completarea unei declaraţii pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acest tur de scrutin.

ACCES LA ŞTAMPILĂ
Pentru a putea obţine ştampila inscripţionată "Votat", alegătorul trebuie să prezinte un act de identitate membrilor biroului electoral din secţia de votare. Drept act de identitate alegătorul poate prezenta fie cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar. Indiferent despre care act dintre acestea este vorba, trebuie să fie valabil în ziua votării. Nu se poate vota cu cartea de alegător.

DOUĂ SEMNĂTURI
Cum mâine se desfăşoară şi alegerile prezidenţiale şi referendumul, cetăţeanul va avea posibilitatea să aleagă dacă votează pentru ambele consultări sau numai pentru una dintre ele. După prezentarea actului de identitate, alegătorul va fi întrebat de către personalul biroului secţiei de votare dacă îşi exprimă opţiunea de vot atât pentru preşedintele României, cât şi pentru referendum sau numai pentru unul dintre aceste două scrutine. Listele electorale conţin două rubrici separate destinate semnăturii alegătorului: o rubrică pentru alegerea preşedintelui României şi o altă rubrică pentru referendumul naţional. Prin urmare, dacă a optat pentru ambele consultări electorale, alegătorul va semna în lista electorală în ambele rubrici. Dacă, în schimb, alegătorul a optat numai pentru una dintre consultările electorale, atunci va semna numai în rubrica destinată acesteia. În acest caz, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să bareze, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, cealaltă rubrică de semnătură rămasă neutilizată. Prin urmare, persoana care a decis să voteze numai pentru un scrutin nu poate reveni mai târziu să îşi exprime opţiunea şi pentru celălalt scrutin.

ŞI TREI BULETINE
Alegătorul care votează pentru ambele consultări va primi de la personalul secţiei de votare trei buletine de vot: unul pentru alegerea preşedintelui şi două pentru referendum. Fiecare din cele două buletine de vot pentru referendum, unul negru şi unul albastru, va avea în interior câte o întrebare. Pe unul dintre buletine va fi scrisă întrebarea "Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?", iar pe celălalt buletin de vot va figura întrebarea "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?". Alegătorul trebuie să ştampileze "Votat" una din căsuţele "da" sau "nu" ca răspunsul său la aceste întrebări. Alegătorul care a aplicat greşit ştampila de vot şi nu a apucat să introducă buletinul de vot în urnă are dreptul să ceară un nou buletin de vot, exemplarul ştampilat greşit urmând să fie anulat de către personalul secţiei de votare. Buletinele pe care alegătorul a aplicat ştampila "Votat", împăturite, trebuie introduse apoi fiecare în câte o urnă, din cele trei existente, corespunzătoare fiecărui tip de buletin.  

ÎN STRĂINĂTATE
Românii care se află duminică în străinătate pot vota la orice secţie de vot organizată în străinătate. MAE a organizat secţii de vot atât pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, cât şi în localităţile unde există comunităţi româneşti numeroase. În cazul cetăţenilor români care au domiciliul în străinătate, dar în ziua votării se află în România, aceştia îşi pot exprima opţiunea de vot, dar numai la secţiile de vot speciale, pe baza paşaportului.

DREPTURI
Persoana care, din motive întemeiate, constatate de preşedintele secţiei de votare, nu poate să îşi exprime singură opţiunea de vot, are dreptul să intre în cabina de vot cu un însoţitor ales. În cazul persoanelor care nu se pot deplasa la secţia de vot din motive de boală sau invaliditate, au dreptul să li se aducă la domicliu urna mobilă, dar numai dacă cu o zi înainte de vot au făcut o cerere în acest sens către preşedintele secţiei de vot. Cererea trebuia însoţită de documente doveditoare.

CONTRAVENŢII
Legislaţia alegerilor prevede că oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori. Şi tentativa se pedepseşte. De asemenea, constituie contravenţie, potrivit legii, sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, iar constatarea contravenţiei se face de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române, precum şi de poliţiştii comunitari. Legea interzice şi prezentarea cu 48 de ore înainte de ziua votării de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă, nerespectarea acestor dispoziţii legale pedepsindu-se cu amendă de la 4.500 de lei la 10.000 de lei.  

BUNE SAU NULE
Vor fi considerate nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea "Votat", buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea "Votat" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora. Legea menţionează că votul este considerat valabil exprimat dacă, deşi ştampila cu menţiunea "Votat" aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, dacă tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea "Votat" şi dacă ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater. De asemenea, efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

STATISTICA PREZENŢEI
Interesul românilor pentru vot s-a situat pe o traiectorie descendentă din 1990, de la primele alegeri prezidenţiale de după Revoluţie, şi până la cel mai recent scrutin prezidenţial, cel din 2004. Cea mai mare prezenţă la vot s-a consemnat la alegerile din 1990, aproape 15 milioane de alegători din cele 17 milioane înscrişi pe listele electorale exprimându-şi opţiunea de vot, în timp ce în cel de-al doilea tur al alegerilor din 2004 s-a înregistrat o prezenţă cu puţin peste 10 milioane din cele peste 18 milioane de români care aveau drept de vot.

O notă de vârf în statistica prezenţei a fost la alegerile din 1996, când puţin peste 13 milioane de români şi-au exprimat opţiunea de vot.

12 CANDIDAŢI PENTRU UN SINGUR LOC
Traian Băsescu, susţinut de PD-L, candidează pentru a obţine un al doilea mandat de preşedinte. S-a înscris în cursă cu 1,7 milioane de semnături de susţinere, iar obiectivul său este "reformarea statului român". Are depozite la patru bănci în valoare de  84.902 dolari, 459.554 de lei şi 26.819 euro, un apartament şi două terenuri în Bucureşti, bijuterii, ceasuri şi obiecte de artă în valoare de 72.000 de euro.

Mircea Geoană, preşedintele PSD şi susţinut şi de PC, candidează pentru prima dată. A prezentat la înscriere 2,5 milioane de semnături de susţinere.

Are în conturi 158.257 de lei, 196.224 de dolari şi 469 de euro, şi deţine un teren în comuna Corbeanca, un apartament primit moştenire de soţia sa în Bucureşti, obiecte de artă şi bijuterii în valoare de 11.500 de euro.

Crin Antonescu, preşedintele PNL, candidează la Preşedinţie pentru prima dată, înscriindu-se în cursă cu 1,6 milioane de semnături de susţinere. 15.556 semnaturi de susţinere. Promovează "republica bunului-simţ" şi deţine doar un apartament pe Strada Sf. Vineri din Bucureşti şi trei conturi în valoare totală de 10.000 de euro şi 10.000 de dolari.

Sorin Oprescu, independent, candidează pentru prima dată la Preşedinţie, după trei candidaturi la Primăria Capitalei. A strâns 400.215 semnături de susţinere. Are două terenuri, la Ciolpani şi la Predeal, un apartament şi o casă în Bucureşti şi un autoturism BMW.

Hunor Kelemen (UDMR), candidează pentru prima dată. A strâns 284.949 de semnături de susţinere. Vrea înlocuirea, în Constituţie, a sintagmei "stat naţional" cu "stat multicultural". Nu deţine proprietăţi imobiliare, în cont are 158.000 de lei şi este asociat la o firmă din Miercurea Ciuc.

George Becali (PNG) candidează pentru a doua oară, prezentându-se în aceste alegeri cu 256.646 de semnături de susţinere. Are acţiuni la şase firme, proprietăţi imobiliare în mai multe oraşe din ţară, deţine bijuterii în valoare de 50.000 de euro şi mai multe maşini de lux.

Corneliu Vadim Tudor (PRM) candidează pentru a patra oară, începând cu 1996. A strâns  346.510 semnături de susţinere. Are o casă în Bucureşti, o maşină Dacia Logan, acţiuni la două Edituri şi o colecţie de obiecte de o valoare "inestimabilă".

Ovidiu-Cristian Iane candidează din partea Partidul Ecologist Român, prezentându-se cu 221.757 semnături de susţinere, Remus Florinel Cernea, din partea Partidului Verde, şi  Constantin Rotaru şi partea Partidului Alianţa Socialistă. În cursă s-au înscris încă doi independenţi, pe lângă Sorin Oprescu - Eduard Manole şi Constantin Ninel Potârcă.

"Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Şi tentativa se pedepseşte "
Legea 370/2004 privind alegerea preşedintelui

"Constituie contravenţie sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat. Această contravenţie se sancţionează cu amenda de la 1.500 lei la 4.500 lei"
Legea 370/2004 privind alegerea preşedintelui

Un vot bine păzit
Ministrul interimar al Administraţiei şi Internelor (MAI), Vasile Blaga, a spus ieri că peste 56.000 de angajaţi ai MAI vor fi de serviciu cu ocazia scrutinului de duminică, ei urmând să asigure corectitudinea votării şi securitatea în cele peste 21.500 de secţii de votare din ţară. Numărul secţiilor de votare pentru scrutinul de duminică este de 21.706, dintre care 18.053 sunt secţii permanente (organizate prin dispoziţia primarilor), 3.359 sunt secţii speciale (71 fiind amenajate în unităţi sanitare) şi 294 sunt secţii amenajate în străinătate, organizate prin dispoziţia ministrului de Externe. Au fost tipărite peste 22 de milioane de buletine de vot, dintre care peste 20 de milioane pentru secţiile de votare permanente şi peste 1.200.000 pentru cele speciale. Secţiile din diaspora vor dispune de 600.000 de buletine de vot. Ştampilele din secţiile de vot vor fi personalizate cu ocazia prezidenţialelor din 2009, ele având imprimate numele judeţului şi numărul secţiei de votare. Vor exista cinci ştampile pentru fiecare secţie de votare şi peste 18.100.000 de autocolante, care vor fi lipite numai pe cărţi de identitate, nu şi pe buletine de tip vechi. Ministrul interimar al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a spus că pe parcursul întregii campanii electorale, la nivel naţional au fost semnalate 857 de incidente electorale, autorităţile constatând 220 de infracţiuni. (Mara Răducanu)

Cum e vremea în ziua alegerilor
Acest sfârşit de săptămână este caracterizat de valori termice mai mari decât cele normale pentru această dată. Oltenia, Banatul şi Moldova vor avea parte de cele mai ridicate valori. Azi, maximele vor fi cuprinse între 19°C şi 12°C, cerul va fi mai mult noros, iar ceaţa va fi persistentă şi în cursul zilei, nu numai dimineaţa şi noaptea. Mâine, singura schimbare va consta într-o uşoară scădere a maximelor, care vor ajunge până la 17°C. Minimele vor rămâne la aceleaşi valori de -2°C, mai ridicate în zona de est a ţării. Mâine, temperaturile vor rămâne la aceleaşi valori ca şi astăzi, iar cerul va fi noros tot timpul zilei. Acest sfârşit de săptămână va fi ocolit de precipitaţii, care nu se vor semnala nici măcar pe crestele montane. Aşadar, vremea nu îi va împiedica pe oameni să iasă din case şi să meargă mâine la vot. (Dan Panaitescu)

· 18,3 milioane alegători în listele electorale permanente


· 22 milioane buletine de vot au fost tipărite


· 18 mii secţii de votare permanente


· 3,3 mii secţii de votare speciale