Jurnalul Naţional: În ultimele luni, am asistat la o campanie susţinută în media prin care se anunţă că Roşia Montană Gold Corporation aduce în România 4 miliarde de dolari. Cum vor ajunge aceşti bani în ţara noastră? La ce nivel, bugetul de stat sau bugetele locale din Alba?

Dragoş Tănase: Proiectul va genera pentru economia României peste 4 mi­liarde dolari. Şi aş vrea să precizez încă o dată sub ce formă aceste beneficii vor reveni economiei româneşti, pentru că au fost multe discuţii pe această temă, inclusiv recent la Consiliul Naţional al Audiovizualului. Din această sumă, 1,8 miliarde de dolari vor intra direct la bugetul de stat, sub formă de dividende (19,31% din profitul net al exploatării miniere), taxe, redevenţe miniere şi impozite. Pe lângă această sumă, alte 2,2 miliarde de dolari reprezintă fonduri care rămân în economia românească, prin cheltuieli operaţionale (personal, electricitate, combustibil, consumabile aferente mineritului şi procesării, furnizori români etc).

Totodată, credem că Proiectul Roşia Montană va ajuta la relansarea industriei miniere din România, prin atragerea mai multor investiţii străine, prin utilizarea unor tehnologii şi a unor practici de management moderne, bazate pe principiile dezvoltării durabile. Astfel, industria minieră modernă poate deveni un catalizator al economiei naţionale pentru zeci de ani de acum înainte.

De ce a fost reluată acum campania de imagine şi comunicare?

Românii au dreptul să ştie ce înseamnă cu adevărat proiectul Roşia Montană. Pentru prima dată după ani de zile în care am fost în permanenţă ţinta acuzaţiilor de tot felul, am decis să acţionăm. Onest şi direct, să spunem cine suntem, ce vrem şi, mai ales, ce vrem să facem la Roşia Montană.

Practic, până în prezent, opinia publică din România a ascultat o singură voce, a opozanţilor, fără să cunoască argumentele şi mai ales beneficiile acestui proiect. Proiectul, aşa cum este prezentat de opoziţie, este diferit de cel pe care îl propunem noi. De fapt, nici nu ne-am fi dorit vreodată să construim un asemenea proiect. Evident, în proiectele de asemenea anvergură există şi opoziţie, şi e democratic să existe, dar noi suntem deschişi comunicării şi dialogului, normal în limitele argumentelor şi abordărilor democratice.

Minerit modern

Până la urmă, ce înseamnă proiectul minier Roşia Montană? Ce vreţi să faceţi acolo?

Mineritul nu mai e ce-a fost. Noi vrem să facem minerit modern în România, care să respecte cerinţele româneşti şi europene, folosind cele mai bune tehnici disponibile, pentru operare în condiţii de siguranţă şi protecţie a mediului.

La Roşia Montană, noi vrem să construim un viitor mai bun pentru o comunitate minieră şi pentru o regiune care nu are alternative reale de dezvoltare. În Roşia Montană, terenul agricol reprezintă doar 12% din suprafaţa comunei. Este o zonă minieră, locuită de mineri, care acum nu au locuri de muncă.

Proiectul se suprapune peste o zonă în care se face minerit de peste două mii de ani, atât în subteran cât şi în cariere de suprafaţă. Cei care au fost la Roşia Montană au văzut acea apă roşie, lipsită de viaţă. Şi nu de ieri, de azi, ci de zeci de ani. Este o situaţie care nu va putea fi remediată decât prin investiţii importante, pe care le vom face odată cu demararea proiectului. Din prima zi a proiectului, beneficiul pentru mediu va fi net pozitiv: vom colecta şi trata tot ceea ce înseamnă poluare istorică în Roşia Montană, iar pe cursurile de apă din zonă va curge doar apă curată.

Mineritul este, pentru Uniunea Europeană, un sector strategic, în  asemenea măsură încât anul trecut se specifica faptul că "dezvoltarea durabilă a Europei va depinde masiv de extracţia mineralelor în interiorul uniunii". Ţări dezvoltate, cum ar fi Suedia şi Finlanda, sunt printre cei mai mari producători de aur din Uniunea Europeană. România ar putea deveni cel mai mare producător de aur din UE, o dată cu începerea exploatării. Exploatarea responsabilă a resurselor minerale va furniza o creştere substanţială a economiei României - aceasta se va realiza prin repornirea industriei miniere, crearea de mii de locuri de muncă directe şi indirecte şi rezolvarea problemelor de mediu ge­ne­rate de 2000 de ani de minerit necontrolat şi subfinanţat.

Proiect blocat, investiţii în creştere

În ce stadiu se afla în acest moment proiectul? Care sunt motivele pentru care s-a blocat procesul de primire a acordului de mediu?

În septembrie 2007, Ministerul Mediului a blocat procedura de evaluare a Studiului de Impact asupra Mediului (EIM) a Proiectului Roşia Montană. Motivul invocat a fost suspendarea unui certificat de urbanism, deşi nu există dispoziţii legale care să condiţioneze derularea procedurii de evaluare de existenţa continuă a unui certificat de urbanism. După cum ştim cu toţii, un certificat de urbanism reprezintă doar un document dintr-o listă de documente necesare aplicarii pentru autorizaţia de construcţie. Drept urmare, RMGC a înaintat o acţiune în instanţă împotriva deciziei Ministerului Mediului de a suspenda şedinţele Comitetului de Analiză Tehnică (CAT) din cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului, proces care se află în desfăşurare.

Noi suntem deschişi oricăror sugestii şi propuneri, care să ducă la îmbunătăţirea proiectului iniţial. Avem documentaţia pregătită la zi şi suntem disponibili pentru orice fel de clarificări. Au avut loc dezbateri în zonă pe tema proiectului, la care au fost invitate numeroase autorităţi, la nivel local şi central. Ceea ce solicităm în mod repetat este evaluarea corectă a acestui proiect de către autorităţile statului român.

De câte ori a fost modificat proiectul minier de la începutul lui şi până acum? Din ce motive?

În cadrul oricărei investiţii de o asemenea anvergură, există îngrijorări exprimate în rândul opiniei publice. Aceste preocupări, dar şi alte contribuţii din partea publicului - mai ales ale reprezentanţilor comunităţii locale - ajută la conturarea proiectului, transformându-l într-unul mai bun.

În total, în urma consultărilor cu experţii, reprezentanţii societăţii civile şi ai comunităţii, au fost operate peste 30 de modificări faţă de varianta iniţială a proiectului, din 2002-2003. Ca să dau doar un exemplu, am renunţat la 20 de tone de aur din exploatare, pentru a garanta că zona istorică protejată este în deplină siguranţă. Toate aceste modificări sunt incluse în Studiul de Impact asupra Mediului, depus în 2006 la Ministerul Mediului, spre analiză şi avizare.

Cum decurge procesul de strămutare a localnicilor de la Roşia Montană? Ce se întâmplă cu localnicii care refuză să se mute?

Noi facem acest proiect împreună cu comunitatea. Până acum, în urma unui proces voluntar, aproape 80% dintre casele de sub amprenta proiectului au fost achiziţionate. Acest proces va con­tinua până în momentul în care vom cumpăra ultima proprietate. Dacă în­treaga comunitate este de acord ca acest proiect să nu se facă pentru că există 10-15 familii, câte sunt în prezent, care spun că nu doresc să-şi vândă proprie­tăţile, aceasta va trebui să fie o decizie luată de comun acord, la nivelul întregii comunităţi. Cele câteva familii vor trebui să le explice celor 1.000 de oameni care au depus cerere de angajare la noi, în aşteptarea demarării proiectului, de ce nu se poate face mina. Vorbim de un proiect privat, care nu poate fi făcut nici împotriva voinţei autorităţilor, nici împotriva voinţei comunităţii.

Deocamdată, în Alba Iulia am finalizat recent, ca urmare a unei investiţii de 32 de milioane de dolari un cartier modern, cu infrastructură subterană, pentru familiile de roşieni care au ales să se mute la oraş. În acelaşi timp, noi încurajăm oamenii să rămână în Roşia Montană şi pentru ei vom construi cel mai modern sat din România, numit Piatra Albă.

Recent, Gabriel Resources a finalizat o majorare de capital de 117 milioane dolari canadieni. Care este semnificaţia acestei decizii?

Prin majorarea de capital, acţionarii noştri îşi confirmă interesul faţă de proiectul Roşia Montană. În acest sens, ei au mai adus peste 103 milioane de dolari americani pentru continuarea operaţiunilor în România, deşi proiectul nostru este suspendat. Este un gest de încredere în această investiţie şi în capacitatea României de a evalua corect acest proiect.