A fost odată în America...

Pentru un artist, a atinge suflete cu arta sa este lucrul cel mai important. Tocmai de aceea, noul CD lansat de violonistul Valentin Albeşteanu nu poate decât să bucure sufletele celor care-l ascultă.

Pe toţi ne urmăreşte o anumită secvenţă dintr-un film, tuturor ne este drag un actor sau un regizor, cu atât mai mult un anumit compozitor de muzică de film.  Ne inspiră pe fiecare dintre noi o floare, un cântec, o fotografie. La fel s-a întâmplat şi cu violonistul Valentin Albeşteanu. L-a tot urmărit o anumită secvenţă din filmul "Once upon a time in America", respectiv scena în care Robert de Niro îşi invită iubita, Elisabeth McGovern, la un restaurant absolut gol. Închiriase totul pentru o seară special pentru a fi numai ei doi. Chelnerii erau doar ochi şi urechi în aşteptarea unui semn, la fel, orchestra care cânta numai pentru urechile lor. Invitaţia la dans era deja în mintea tuturor celor care admirau magia dintre cei doi protagonişti. Acordurile inconfundabile ale muzicii semnate de Ennio Morricone, cu care Sergio Leone a realizat prin această saga cinematografică şi acea scenă pe care am descris-o atât de fidel, au atins străfundurile sufleteşti ale lui Valentin Albeşteanu, care şi-a dorit un CD cu muzică de suflet capabilă să recreeze acea magie. A reuşit pe deplin şi acel CD se numeşte "Adevărata mea dragoste" şi conţine 16 piese, printre care "Vals", "La bella Italia", "Adevărata mea dragoste", "Eviva Espana", "Amapola", "Libertango", "My way", "Balada", "Bucureştiul de odinioară", "Avant de mourir", "Frumosul rozmarin", "Por una cabeza", "Parla piu piano", "Romantic medley" şi "Suflet rusesc". L-au acompaniat la pian Zoltan Valentin Cucu, Grazziela Rosse, Marie Mateffy şi Iulian Angelescu.



Numele "Albeşteanu" vine de la numele comunei Albeşti, judeţul Ialomiţa, din care au plecat bunicii din partea tatălui său, stabilindu-se în oraşul Slobozia, de care comuna Albeşti aflându-se situată la 7 km depărtare. Familia din partea tatălui cuprindea muzicanţi renumiţi în acea zonă, bunicul fiind cobzar, iar fraţii, violonişti. De aici, numele "neamul Albeştenilor" s-a transformat în numele de scenă, Ion Albeşteanu. Valentin Albeşteanu s-a născut la Bucureşti la 18 august 1975 şi dintotdeauna a trăit în mediu artistic, respectiv scenă, teatru, orchestră, artişti, public, tatăl său fiind dirijorul Orchestrei de muzică populară a Teatrului "ION VASILESCU", iar mama, Tiţa Ştefan, solistă a aceluiaşi teatru. În cazul lui, vioara a reprezentat acel ceva, numit colţ de suflet, de care oricare artist adevărat are nevoie pentru a atinge inimi şi astfel să-şi împlinească menirea. Urmărind ideea reînvierii unui stil muzical pierdut - Grigoraş Dinicu, George Boulanger -, acea muzică de înaltă ţinută artistică prezentată în restaurante, Valentin Albeşteanu a susţinut programe live în mai multe restaurante de prestigiu din Bucureşti şi se pare că încercările sale dau roade încet, încet.

Lumea revine în aceste locuri pentru a asculta muzică de suflet şi pentru relaxare după o săptămână de muncă.