Bucuresti
La mică distanţă, avem bazarul de mirodenii, supranumit "al egiptenilor", pentru că s-a construit cu bani din impozitele percepute de turci la Cairo. Aici găsim produse alimentare (seminţe, fructe uscate, sugiuc, rahat), dar, o dată cu decadenţa comerţului şi creşterea chiriei, turcii oferă şi parfumuri, bijuterii sau lenjerie ieftină cu mărci replicate.
Faimosul restaurant grec "Pandelli" de la etaj s-a bucurat, în timp, de vizita lui Mustafa Kemal Ataturk, Agatha Christie, Trosky etc. Nu departe, e un alt magazin istoric, Mehmet Efendi, deschis în 1871, unde se serveşte cea mai bună cafea din Istanbul.
Pătrundeţi, aşadar, în lumea orientului mistic, lăsaţi-vă ghidaţi de zecile de arome care plutesc desupra străzilor - vanilie, scorţişoară, şofran, mentă, cimbru. Lăsaţi-vă împins din toate părţile de o lume grăbită să ajungă în locul preferat. La Marele Bazar, capitularea e o regulă a jocului. Alegeţi-vă seminţe şi ierburi de calitate semnate Arifoglu, "pastârma" (carne uscată) marca Apikoglu, caviar turcesc, iranian sau rusesc, lukumi şi baclavale, misir. Nu ştiţi ce e "misir macunu"? E o pastă făcută din 40 de feluri de seminţe şi din miere. Se spune că are virtuţi terapeutice şi vindecă multe boli. Pe eticheta lui scrie "Afrodiziacul Sultanilor"...
Ieşiţi apoi din tentaculele Marelui Bazar, puneţi-vă o dorinţă, pentru că sunteţi în perioada 15 noiembrie-31 decembrie, când Istanbulul devine centrul mondial al shoppingului. În timpul festivalului se fac reduceri de până la 50% la tot felul de cadouri. În marile magazine, restaurante, muzee, galerii, cluburi de noapte, se oferă... surprize. Afişul cultural e bogat şi include expoziţii, teatru în stradă, dans, animaţie pentru copii, concerte... Celebrităţi... Agenţiile de turism s-au prins că e rost de shopping şi oferă discounturi pentru un city-break cu avionul şi toate serviciile incluse. E Istanbul şi merită. Votat de cititorii revistei americane Global Traveler "Oraşul cel mai prielnic pentru afaceri" în 2009, vechiul Constantinopol aşezat pe două continente nu se va odihni nici după 31 decembrie, când va păşi în noul an ca una dintre cele mai frumoase Capitale Europene ale Culturii.
E înalt, din lemn cu încrustaţii. Are chiar şi stema României. E îmbrăcat în piele ecologică de culoare verde. E ocupat de Mircea Geoană. E şeful scaunelor din Senat. Valorează 3.600 de lei. Mai puţin decât scaunele din subordine, care sunt de fapt fotolii şi costă 5.000 de lei bucata. Ca el mai sunt vreo 144. Dar vânătorii de scaune îl vor numai pe ăsta. Nu contează că e verde, că oricum vor să-l facă portocaliu. Şi ei sunt tot portocalii. Numai că trebuie să se agite mai mult ca să pună mâna pe el. I-au chemat în ajutor şi pe vânătorii independenţi. Până la urmă, şi ei tot scaune vor. Dar nu chiar atât de sus plasate ca şeful scaunelor din Senat. Se mulţumesc şi cu mai puţin, dar totul e să-şi pună gonacii la treabă. Şi au inventat fel de fel de capcane, doar-doar l-or prinde în laţ pe şeful scaunelor din Senat. Nu sunt suficient de abili, aşa că aşteaptă să-i înveţe Zeul Vânătorii. Ieri au luat o pauză şi au schimbat tactica. Sună ca o poveste de adormit copiii, dar e adevărată. Se întâmplă în Senatul României.
Plecarea lor a fost o ultimă lecţie. Nu despre substantive sau despre conjugări, ci despre urma adâncă pe care o lasă un dascăl în inima unui copil. Plecarea lor, prea devreme şi prea nedreaptă, e subiectul unei lecţii deschise, predate de elevi, despre însemnătatea celor care îi învaţă. Se grăbeau să ajungă la copiii lor. Se grăbeau înspre şcoala "Mark Twain" din Bucureşti, acolo unde amândouă erau profesoare. Dana Tudorache (33 ani) preda limba română, iar Adina Toader (25 ani) - limba engleză.
Alarma falsă cu bombă declanşată miercuri la Timişoara a scos la iveală grave deficienţe de management al traficului aerian, dar şi în funcţionarea aeroportului timişorean.
În stânga brutărie franceză, în dreapta sediu de bancă, învecinat cu o cafenea cu aer italian şi nume de "mâncătorie" englezească. Peisajul care a făcut Strada Radu Beller celebră în tabloide şi în revistele graţie cărora fauna de Dorobanţi [...]
