Bucuresti
5/03/2009 (Actualizat 7:00)
Jurnalul Naţional a declarat în mod limpede şi repetat că revenirea la folosirea termenului de ţigan nu este o campanie antiromi, ci o campanie proţigani, care vizează o problemă lingvistică menită să respecte realităţi istorice, naţionale şi culturale evidente. Totodată, am iniţiat şi continuăm această campanie în deplin acord cu numeroasele opinii ale unor personalităţi din cadrul etniei ţigăneşti care consideră utilizarea termenului rom ca generator de confuzii şi impus artificial prin presiunea unor ONG-uri rupte sau cu legături firave faţă de realităţile etniei.
De-a lungul celor 16 ani de existenţă, Jurnalul Naţional a fost mereu o tribună de dezbatere a marilor probleme ale României, a avut luări de poziţii ferme pentru apărarea intereselor naţionale şi pentru respectarea drepturilor cetăţeneşti, nu o dată încălcate de instituţiile statului.
Colecţiile ziarului stau mărturie pentru numeroasele anchete jurnalistice în favoarea intereselor minorităţilor naţionale, între care accesul comunităţilor de ţigani la asistenţa medicală, la serviciile de evidenţă a populaţiei. Ziarul nostru a avut atitudine fermă, activă faţă de discriminarea la care sunt supuşi ţiganii din România de autorităţile unor state europene.
Jurnalul Naţional a promovat constant valorile şi personalităţile etniei ţigăneşti, Ediţiile noastre de Colecţie, CD-urile cu muzică lăutărească sau ale unor interpreţi ţigani constituind probe concludente pentru atitudinea noastră faţă de această minoritate.
Iată de ce, având autoritatea morală de apărător constant al intereselor tuturor cetăţenilor români, de prieten sincer al ţiganilor şi de pe poziţia de lider pe piaţa ziarelor de calitate, Jurnalul Naţional doreşte consfinţirea legislativă a utilizării termenului de ţigan, ceea ce nu contravine legislaţiei naţionale şi a Uniunii Europene.
Abordarea raţională şi echilibrată a acestei campanii, delimitarea de orice încercare de a o ataşa acţiunilor de discriminare a ţiganilor în Europa sunt în acest sens dorinţe comune ale Jurnalului Naţional care converg cu opiniile din comunicatul CNCD.
Menţinerea preciziei în exprimare în limba naţională este de altfel unul dintre obiectivele statului român, definit prin Constituţie ca naţional, unitar şi indivizibil.
• Jurnalul Naţional
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. Acceptă propunerea unui interviu cu bucuria de-a putea vorbi limba natală.
Cu bugetul in piuneze fara bani pentru pensii si salariile bugetarilor, Cabinetul Boc alege calea investitiilor publice scumpe, aiuritoare si inutile de genul noului sediul al Serviciului de Protectie si Paza (SPP) pentru care a alocat numai putin de 136 milioane lei (32 milioane euro), scrie cotidianul Financiarul.
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.
Dupa ce ii faceti violatori si ii acuzati ca ne strica imaginea tarii prin celebra confuzie care se creeaza, aveti nesimtirea sa vorbiti de o abordare rationala si echilibrata.
ar fi fost prea frumos. tiganii nu prea ajung pe forumuri -lipsa de carte, lipsa de informatica etc.
din pacate, marea lor majoritate traiesc in alta lume.din pacate, pentru aceia dintre ei care vor sa-si depaseasca conditia, e practic imposibil in romania.
as vrea sa cred ca e adevarat si mai suntem macar 20% ne-xenofobi in romania ! dar nu cred.
comentariile de pe forumurile astea ma sperie, ce hal de popor am ajuns noi romanii ?!? opinii naziste de-a dreptul, ura de rasa de cea mai joasa speta, in anul 2009, in europa ! si ce e mai grav, e ca sunt o multime de oameni "scoliti" care gindesc asa. astia "cu carte" si cu acces la internet, pare ca nu s-au prins inca ca pe tigani nu ii poti ajuta sa se schimbe si sa se integreze, scuipindu-i in ochi.
mie mi-e rusine ca spun ca vin din romania, tara europeana in care ura de rasa inca nu se pedepseste. ba chiar e foarte tolerata.
am intilnit tigani care nu fura, nu cersesc si tot ce vor e sa aiba de lucru si sa-si creasca copiii in liniste. dar copiii lor cind merg la scoala sunt tratati asa cum sunt tratati si parintii lor cind merg sa-si caute de lucru : cu ura.
as vrea sa-i vad eu pe xenofobii care isi pun poalele in cap pe forumurile asta, cum ar reactiona sa li se intimple LOR asa ceva ; cum ar reactiona ei la ura gratuita si servita non-stop, la scoala, pe strada, in bloc etc.