Bucuresti
4/11/2009 (Actualizat 21:04)
Potrivit agenţiei France Presse, citată de Agerpres, ideea lui Gold a fost selectată de Banca Mondială pentru o potenţială finanţare dintre mai multe proiecte destinate luptei împotriva schimbărilor climatice. Asul din mâneca omului de ştiinţă îl reprezintă binecunoscutul fapt că albul nu absoarbe căldura ca rocile de culoare închisă, ci o reflectă, fapt pentru care temperatura scade şi se evită sau se întârzie dezgheţul. "Părţile brune sau zonele pietroase absorb mai multă căldură şi, prin urmare, contribuie la topirea mai rapidă a gheţii".
Ideea propusă de cercetătorul peruan se bazează pe un fenomen cunoscut sub numele de "feedback pozitiv": cu cât dispar gheţarii de pe o suprafaţă mai mare, cu atât mai mare este suprafaţa care absoarbe căldura şi, prin urmare, se accentuează fenomenul încălzirii.
Vopseaua care ar urma să fie utilizată ar fi ecologică, pe bază de var şi fără componenţi chimici, şi ar fi pregătită de populaţia din zonele respective. Gold consideră că la scara Anzilor peruani (3.000 km) ar fi nevoie de 15.000 de persoane şi de cinci ani de muncă. Ideea vopsirii în alb pentru a lupta împotriva încălzirii climei nu este nouă. Ea a fost susţinută de fizicianul american Steven Chu, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, dar proiectul lui Gold ar fi primul care s-ar aplica la scara gheţarilor.
În ultimii 35 de ani, gheţarii din Peru s-au redus cu 22%, ceea ce conduce la rândul său, la reducerea cu 12% a cantităţii de apă către coasta pe care trăieşte aproape 60% din populaţie, potrivit unui document al Băncii Mondiale, citat presa peruană. (Agerpres)
Au trecut patru luni de când Stelian Caşcaval a fost omorât pe trecerea de pietoni de un şofer grăbit. De atunci, familia sa încearcă să lupte cu un sistem birocratic, croit pe modelul pânzei de paianjen, pentru a i se face dreptate. Timp de patru luni ancheta a stagnat, deoarece nu a fost finalizat raportul de necropsie.
Săptămâna premergătoare comemorării dramaticelor evenimente din 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureş s-a transformat într-un prilej pentru diverşi nechemaţi, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, să-şi dea cu părerea şi, ceea ce e mai rău, de continuarea unui şir de mizerabile manipulări, interne şi internaţionale, care de două decenii urmăresc culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a întâmplat atunci.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]
