Bucuresti
Ca de obicei, părerile sînt împărţite, iar disputele sînt foarte acute.
18 furtuni tropicale au lovit pînă acum insulele din Atlanticul de Vest şi coastele Americii de Nord în sezonul de vară al acestui an.
Forţa uraganelor din ultimele săptămîni a readus discuţia cu
privire la cît de mult contribuie încălzirea globală la propagarea acestor
furtuni.
Ca de obicei, părerile sînt împărţite, iar disputele sînt foarte acute.
Experţi independenţi, cei mai mulţi din Statele Unite, arată că încălzirea globală este de vină pentru faptul că uraganele devin din ce în ce mai puternice, iar cazurile Katrina, Gustav şi Ike, produse în ultimii trei ani, sînt o mărturie în acest sens. Din 2005, cînd uraganul Katrina a distrus oraşul New Orleans, mai mulţi specialişti în mediu şi cercetători au văzut în uragane un simbol al consecinţelor devastatoare ale modificării climei. Alţi cercetători spun că modificările climatice şi creşterea temperaturilor mărilor nu au influenţă asupra creşterii numărului de uragane din Atlantic, remarcat de la începutul anilor ’80.
Cercetări
Experţii Greg Holland de la Centrul American de Cercetare Atmosferică şi Peter Webster de la Institutul de Tehnologie din Georgia au identificat trei perioade din 1900, în timpul cărora media anuală a uraganelor şi furtunilor tropicale din Atlantic a crescut în mod considerabil. Oamenii de ştiinţă afirmă că au identificat o corelaţie puternică între creşterea numărului de furtuni şi cea a temperaturilor de la suprafaţa maritimă, care “alimentează” uraganele.
Pe dos
“Nu încălzirea globală este responsabilă pentru valul de uragane formate în Atlantic”, conclude un studiu publicat recent în revista Nature Geoscience. Mai mult decît atît, se pare că temperaturile ridicate reduc numărul uraganelor din Atlantic care ajung pe continent, conform descoperirilor făcute de meteorologul Tom Knutson. Uraganele nu reprezintă un efect al încălzirii globale, iar numărul lor va scădea pînă la sfîrşitul secolului cu 18%.
Mai trebuie spus doar că experţii care susţin că încălzirea globală nu are nici o legătură cu forţa uraganelor, lucrează pentru instituţii guvernamentale americane. Administraţia Bush a admis abia în 2007 încălzirea globală şi problemele pe care aceasta le ridică.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. Acceptă propunerea unui interviu cu bucuria de-a putea vorbi limba natală.
Cu bugetul in piuneze fara bani pentru pensii si salariile bugetarilor, Cabinetul Boc alege calea investitiilor publice scumpe, aiuritoare si inutile de genul noului sediul al Serviciului de Protectie si Paza (SPP) pentru care a alocat numai putin de 136 milioane lei (32 milioane euro), scrie cotidianul Financiarul.
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.
