Război pentru aer mai curat

Negocierile de la Copenhaga sunt decisive pentru obţinerea unor rezultate concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice. Marea provocare a conferinţei este semnarea unui nou acord internaţional de mediu, care să înlocuiască din 2012 Protocolul de la Kyoto.

Uniunea Europeană a promis un fond de 7,2 miliarde de euro pentru o perioadă de trei ani pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă la schimbările climatice. Marea Britanie va oferi cea mai mare sumă - 1,6 miliarde de euro pe o perioadă de trei ani, până în 2012. Potrivit ziarului britanic The Independent, citat de Mediafax, România a găsit doar 7.782 euro pe an, Letonia - 11.118 euro, iar Estonia - 1,1 milioane de euro. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara pentru Financial Times că "situaţia în Bulgaria şi România nu este aceeaşi ca în Germania şi Danemarca", iar UE nu poate cere ţărilor UE care au programe FMI sau deficite bugetare uriaşe să facă "eforturi foarte considerabile".


MĂSURI URGENTE
Acordul de la Copenhaga trebuie să prevadă reduceri ale emisiilor suficiente pentru a atin­ge obiectivul global de limitare a creşterii temperaturii globale la mai puţin de 2° Celsius. Prin intermediul acestui document ţările in­dus­trializate se obligă să reducă emisiile la ni­velul tuturor ramurilor economice care sunt ge­ne­ratoare de astfel de emisii, urmând, de ase­menea, ca obiectivele privind emisiile tuturor ţărilor industrializate să fie cuprinse într-un singur acord.

Cele mai avansate ţări în curs de dezvoltare trebuie să îşi asume măsuri destina­te aducerii emisiilor proprii sub nivelul business-as-usual, în special economiile mari şi cele care sunt producătoare majore de emisii de gaze cu efect de seră (GES). Acordul de la Copenhaga trebuie să oblige ţările industriali­za­te să promoveze suport financiar imediat (2010-2012) pentru măsurile destinate prevenirii schimbărilor climatice în ţările în curs de dezvoltare. UE mai cere crearea un sistem pentru asigurarea de suport pe termen lung pentru reducerea emisiilor de GES în ţările în curs de dezvoltare, suport aco­perind ac­tivităţile privind adaptarea, coopera­rea tehnologică şi transferul de tehnologii. În sfârşit, acordul trebuie să conţină un mecanism de revizuire, astfel încât măsurile necesare să poată fi ajustate potrivit noilor evidenţe ştiinţifice ce urmează să apară.


STOP DISTRUGERILOR!
Indiferent de acţiunile celorlalţi mari poluatori, UE va reduce emisiile sale cu 20% până în anul 2020, dar intenţionează să crească obiectivul propriu privind pragul de diminuare a emi­siilor până la 30%, dacă şi celelalte părţi sunt dispuse să-şi asume angajamente similare. Emisiile din transportul internaţional trebuie reduse cu 10% pentru transportul aerian şi cu 20% pentru transportul maritim. Confe­rin­ţa de la Copenhaga trebuie să conducă la fo­lo­si­rea beneficiilor din transportul aerian şi ma­ri­tim pentru susţinerea iniţiativelor din ţările în curs de dezoltare, în special ale celor mai sărace.

Devastarea pădurilor tropicale trebuie înjumătăţită până în anul 2020 şi stopată până în anul 2030, iar Conferinţa de la Copenhaga trebuie să ia decizii în acest sens, dar şi pentru susţinerea reîmpăduririlor, singura cale de reducere a emisiilor în acest sector.


UN AN MAI DIFERIT...
Un raport alarmant arăta recent că tempera­tura aerului pe care îl respirăm ar putea creşte cu 7˚C în 2010 faţă de nivelul temperaturilor din era preindustrială. Michael Zammit Cutajar, preşedintele Convenţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, declara recent că este imperativ ca politicienii şi liderii lumii să coopereze pentru a evita apariţia unor schimbări climatice periculoase. "Creşterea temperaturii medii globale în raport cu nivelurile preindustriale nu trebuie să depăşească 2°-1,5° Celsius", a arătat Cutajar.

La iniţiativa micilor state insulare, în mod deosebit ameninţate de creşterea nivelului apelor oceanelor, o sută de ţări în curs de dezvoltare au insistat asupra necesităţii de a limita încălzirea la 1,5° Celsius, ceea ce ar presupune reducerea emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră cu 85% până în anul 2050 în raport cu 1990. "Ne va fi absolut imposibil să acceptăm un acord care să ne conducă spre o încălzire mai mare de 1,5° Celsius. Ceea ce negociem aici este însăşi supravieţuirea noastră", au declarat liderii a două insule din Pacific.


ROMĂNIA, ALTFEL
Pentru un alt tip de supravieţuire ar trebui să se lupte şi ţara noastră. Tratat cu prioritate în alte ţări, subiectul schimbărilor climatice este amintit în România doar după un val de inundaţii, după luni întregi de secetă sau după ce vremea se strică brusc şi produce pagube materiale însemnate.

Agenţia Europeană pentru Mediu şi Grupul interguvernamental de experţi ONU pentru schimbări climatice au publicat recent mai multe modele care încearcă să preconizeze cum vor arată diferite zone de pe planetă în următoarea sută de ani, dacă fenomenul în­căl­zirii globale nu va fi stopat. Zone de coastă sub ape, suprafeţe întinse afectate deşertificare şi imposibil de folosit pentru agricultură, furtuni foarte dese, uragane foarte puternice, râuri şi fluvii revărsate, secetă prelungită.

Pentru Ro­mâ­nia, materialele arată că zona costieră, de la Vama Veche până la Sulina, va fi afectată de creşterea nivelului oceanului planetar. Tot sub ape ar putea ajunge întreaga Deltă a Dunării, iar zona de luncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte şi de alta a fluviului) ar urma să devină o imensă mlaştină, Dunărea urmând să devină mult mai lată. În restul Dobrogei, însă, fenomenul de deşertificare ar putea lua am­ploare, mii de hectare urmând a fi lovite de ari­di­tate. Lovite de acest fenomen ar urma să fie şi teritorii din judeţele Olt, Dolj, Gorj, dar şi din Banat, regiuni care deja se confruntă cu acest fenomen. Zona de nord a ţării, atât Moldova, cât şi Transilvania sunt ameninţate de furtuni şi viituri, potrivit simulărilor realizate de celor două grupuri de experţi mai sus citate.


În momentul de faţă, la Copenhaga, politici­eni şi experţi din toată lumea încearcă să ia mă­suri pentru combaterea principalului fe­no­men responsabil de schimbările climatice: emi­si­ile de gaze cu efect de seră. UE a parafat deja un acord de reducere cu 20% a acestor emisii până în 2020, împreună cu creşterea ponderii folosirii energiilor alternative, ur­mând ca, în cazul semnării unui protocol glo­bal în acest sens, ţinta europeană să fie de 30%.


SUMMIT-UL ABUZULUI
La sfârşitul săptămânii trecute, zeci de mii de protestatari au ieşit în stradă pentru a cere lideri­lor politici reuniţi la summit-ul climei de la Copenhaga să ajungă la un consens pentru salva­rea Planetei. Aproximativ 900 de persoane dintre cei 100.000 de manifestanţi şi-au petrecut noaptea la poliţie, iar organizatorii protestelor au acuzat forţele de ordine de încălcarea drepturilor omului. Potrivit coaliţiei Climate Justice Action (CJA), "100 de persoane au fost reţinute în stradă, li s-au pus cătuşe şi au fost ţinute aşezate, în pofida frigului extrem" de la începutul serii şi "nu li s-a permis accesul la toalete începând de la ora 15.30 GMT". Nu li s-au acordat în­gri­jiri medicale şi nu li s-a dat un strop de apă sau acces la toaletă, scrie BBC, citând un respon­sabil al CJA. Duminică dimineaţa, poliţia a eliberat mare parte dintre persoanele reţinute şi a făcut noi arestări. În România, ziua de sâmbătă a fost una închinată manifestărilor împotriva încălzirii globale. O coaliţe de ONG-uri de mediu de la noi a chemat oamenii din 14 oraşe ale ţării şi din 130 de ţări ale lumii să participe la un priveghi, considerat un apel la liderii politici reuniţi la Copenhaga să semneze un acord eficient în domeniu.