Bucuresti
Până acum nu s-a făcut nici o inventariere a spaţiilor verzi din Capitală şi nici a copacilor scăpaţi de la defrişare. Evident că nu s-a vrut acest lucru, nu de alta, dar era mult mai uşor să distrugi un parc, declarând cu zâmbetul pe buze că nu e parc. Sau să tai un copac spunând că era deja uscat. În ultimii ani au fost tăiaţi peste un milion de arbori, iar situaţia a ajuns şi la urechile Uniunii Europene, care a cerut să se facă de urgenţă o inventariere.
Acest lucru a revenit Primăriei Capitalei, iar în 2007 trebuia finalizat. Însă totul s-a rezumat doar la nivel declarativ. "Cadastrul verde al Bucureştiului înseamnă inventarierea fiecărui copac, vom monitoriza inclusiv starea lui de sănătate. Va fi o hartă GIS, pe care atât autorităţile, cât şi toti cei interesaţi o vor putea accesa, astfel încât să putem întreţine în condiţii de bună calitate spaţiul verde", promitea atunci Adriean Videanu. Timpul a trecut, copacii s-au mai împuţinat, la fel şi spaţiile verzi, iar Cadastrul verde n-a mai apărut.
PATRU FIRME CÂŞTIGĂTOARE
După doi ani, însă, revine în prim-plan, Primăria Capitalei anunţând că investeşte peste 2 milioane de euro pentru realizarea Cadastrului verde al Bucureştiului, precum şi a Registrului spaţiilor verzi, care vor fi finalizate într-o perioadă de 20 de luni. În acest sens, s-a făcut şi o licitaţie la sfârşitul lunii octombrie, aceasta fiind câştigată de patru firme: Theotop, Blominfo Geonet SRL, Geoter Proiect SRL şi Corne&Cornel Topoexim. Probabil pentru a împăca pe toată lumea.
"Se doreşte inventarierea suprafeţelor verzi publice, a arborilor protejaţi de lege şi a vegetaţiei existente şi transpunerea acestei situaţii într-o hartă GIS", a declarat Monica Nazare, directorul Direcţiei de Mediu din Primărie. Valoarea contractului este de 9.332.898 de lei (aproximativ 2.100.000 de euro) fără TVA, cele patru firme cărora le-a fost atribuit contractul neavând posibilitatea de a subcontracta aceste lucrări. "Pe lângă Cadastrul verde vom avea şi un Registru al spaţiilor verzi, urmând ca spaţiile verzi publice să fie intabulate", a mai spus Nazare. Vor fi efectuate servicii de topografie, de cadastru, urmând a fi realizate hărţi de cadastru digitale.
Au trecut patru luni de când Stelian Caşcaval a fost omorât pe trecerea de pietoni de un şofer grăbit. De atunci, familia sa încearcă să lupte cu un sistem birocratic, croit pe modelul pânzei de paianjen, pentru a i se face dreptate. Timp de patru luni ancheta a stagnat, deoarece nu a fost finalizat raportul de necropsie.
Săptămâna premergătoare comemorării dramaticelor evenimente din 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureş s-a transformat într-un prilej pentru diverşi nechemaţi, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, să-şi dea cu părerea şi, ceea ce e mai rău, de continuarea unui şir de mizerabile manipulări, interne şi internaţionale, care de două decenii urmăresc culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a întâmplat atunci.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]
