Lenin şi Churchill conduceau planeta cu accidente la creier

Madama aia hidoasă cu mantie neagră şi coasă omoară adesea umblând în travestiul unei boli numite accident vascular cerebral. Este dete­riorată o porţiune din creier, fiindcă nu mai este hrănită cu sânge. Grăsimile prea multe din sânge se depun pe vase şi debitul sangvin se micşorează, astfel încât nu mai irigă corespunzător zone din creier. Medicina numeşte asta accident vascular cerebral (AVC). O spaimă pentru oameni, cu atât mai mult cu cât astfel de accidente în creier prin irigare insuficientă sau prin ruperea vaselor cerebrale aveau finaluri tragice. Până nu demult, AVC nu prea dădea medicilor şansa de a acţiona. Dar acum, situaţia s-a schimbat şi medicina are metode de salvare. Mulţi cred că, după un AVC, bolnavul, chiar dacă scapă, nu mai e om întreg, devine un fel de invalid. Dar unele exemple dezmint aceste va­riante pesimiste. Lenin a avut Rusia în palmă şi a creat lagărul comunist având trei artere din patru înfundate. Deci creierul lui era insuficient hrănit cu sânge. Suferind de AVC, totuşi Lenin a fost tartorul bolşevismului. Prim-mi­nistru al Regatului Unit al Marii Britanii, Churchill fuma havane după havane şi golea sticle de whisky, având şi el un AVC. Nu s-a cuminţit jucându-se cu sănătatea lui, a mai avut două AVC şi apoi a fost reales premier. Roosevelt, unul dintre preşedinţii SUA, se afla în căruciorul de invalid, dar nu în urma unor AVC, ci din pricina unei alte boli, poliomielita. Dar nu sunt acestea singu­rele cazuri spectaculoase. Şi alte perso­na­lităţi au creat opere excepţionale cu ar­terele creierului înfundate. Celebrul savant Pasteur a suferit un AVC la 45 de ani şi cu toate acestea, apoi a des­coperit vaccinul, invenţie epocală. Renu­mitul compozitor Ravel a rămas cu mâ­na dreaptă paralizată în urma unui AVC şi totuşi a compus alte bijuterii muzicale, interpretându-le cu mâna stângă. Există foarte multe necazuri la vasele din creier. Probabil că sunt şi unele neadaptări la arterele cerebrale, care nu s-au acomodat total cu poziţia bipedă. Desele AVC sunt într-un fel un decont trist al adaptării incomplete şi întârziate a ridicării omului în două picioare. Cercetătorii anunţă că aproximativ 50% din populaţia planetei prezintă ano­malii la vasele creierului.
Acum, medicina nu mai este aşa de pesimistă în cazul AVC. Au apărut metode de salvare, inclusiv intervenţia cu bisturiul pe arterele de alimentare a creierului: se taie stratul peretelui vascular unde s-a produs depunerea de grăsimi cu înfundare şi, apoi, vasul se lărgeşte cu un petic din alt vas.

Medicina spune că există norocul ca creierul să fie apărat de un sistem de siguranţă reprezentat de un poligon, un colector de sânge. 80% dintre AVC sunt provocate de insuficienta irigare cu sânge a creierului, de ischemie, de prea puţinul oxigen şi glucoză, hrana pentru neuroni. Ajunge insuficient sânge pentru că s-au strâmtat vasele, s-au înfundat cu depuneri de grăsimi, de vină este ateroscleroza. Acest tip de AVC este ischemic şi duce la infarct cerebral, la stroke, cum îl denumesc americanii.

Celelalte AVC ,circa 20%, sunt mai grave. Sunt hemoragii cerebrale. Balta de sânge devine otravă şi distruge ce­lu­lele creierului. Inculpatul pentru hemo­ra­giile cerebrale este hipertensiu­nea. În aceste cazuri, mortalitatea e mare, de 65%. Dar să înţelegem cum func­ţionează sistemul de siguranţă al creierului. Alimentarea cu sânge se face prin două carotide din partea la­terală din faţă a gâtului, pe unde circulă 80% din debi­tul spre creier. Restul de sânge ajunge prin două artere mai subţiri, cervicale, din zona cefei. Toate aceste vase de alimentare se varsă într-un colector comun numit poli­gonul Willis. Când se înfundă o arteră, iri­garea teritoriului ce trebuia hrănit de acest vas se face din colectorul co­mun, din poligon, astfel încât neuronii din zona afectată nu mor. Deci colectorul comun repartizează sânge sal­vând situaţia. Dar colectorul comun re­zolvă irigarea doar când înfundarea ar­terelor se face lent, poligonul nu mai sal­vează dacă AVC apare prin­tr-o înfundare bruscă cu un cheag.