Potrivit oficialului, este nevoie de cel puţin 600 de milioane de dolari (17 miliarde de ruble) pentru proiectarea şi construirea unor navete care să funcţioneze pe bază de combustibil nuclear şi care să devină operaţionale după 2021. Reactorul nuclear de pe fiecare astfel de navetă (mult mai mare decât reactoarele cu care erau echipaţi sateliţii militari sovietici folosiţi în timpul războiului rece) va pune în funcţiune un motor electric, la care oamenii de ştiinţă ruşi lucrează din anii 1960, a declarat, pentru agenţia Associated Press, expertul Igor Lisov.
El susţine însă că este greu de crezut ca Rusia să construiască în viitorul apropiat astfel de vehicule: "Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Sovietică au încercat să dezvolte această tehnologie, dar nici una dintre părţi nu a reuşit să construiască până acum o navetă pe baza acestei tehnologii". Tehnologia în cauză are un avantaj deosebit - "un astfel de sistem de propulsie ar fi foarte eficient pentru zboruri spre Marte pentru că un motor nuclear consumă în spaţiu de două ori mai puţin combustibil decât un motor ce funcţionează cu combustibil convenţional pentru rachete", a declarat, pentru Associated Press, inginerul Stanley Borowski, specialist în motoare nucleare la Agenţia Spaţială Americană.
Dacă totuşi propunerea lui Perminov - care a primit deja sprijinul preşedintelui Dmitri Medvedev - va fi acceptată de toţi factorii decizionali, noile navete vor putea fi implicate în numeroase misiuni, inclusiv misiuni cu echipaj uman pe Marte şi pe alte planete, dar călătorii interplanetare etc. Anatoli Perminov a recunoscut că proiectarea şi construirea unei astfel de navete spaţiale reprezintă o sarcină dificilă, atât din punct de vedere financiar - Executivul ar trebui să se ocupe de găsirea surselor de bani pentru finanţarea proiectului -, dar mai ales ştiinţific şi tehnic.
Responsabilul rus a ţinut să precizeze că este optimist pentru că Rusia are o vastă experienţă în domeniul construcţiei de vehicule spaţiale. De aceea, naveta ar putea fi gata "până în 2012, fiind apoi necesari încă nouă ani pentru construcţia şi testarea ei efectivă".
"Acest proiect are drept obiective lansarea unor programe de exploatare spaţială cu om la bord, la scară mare, inclusiv o emisiune cu echipaj uman spre Planeta Roşie, călătorii interplanetare şi construirea şi habitarea permanentă în avanposturi pe Lună şi Marte", se arată pe site-ului Agenţiei Spaţiale Ruse, citat de Agerpres.
Deşi continuă să se bazeze pe o tehnologie veche de 40 de ani (capsulele Soiuz au fost concepute în urmă cu patru decenii), Rusia va prelua rolul principal în programele de explorare spaţială în anii următori, deoarece soarta Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS, un program internaţional, a cărui construcţie a început în 1988 şi urmează să fie terminată până în 2011) depinde în continuare de vehiculele de transport ale Rusiei. Moscova este motivată şi de anunţul Agenţiei Spaţiale Americane referitor la retragerea din uz a actualei flotile de navete spaţiale.
O nouă afacere înfloreşte pe timp de criză: incendierea caselor, mai ales a celor vechi, aflate în zone centrale ale Bucureştiului. Numai anul trecut au fost înregistrate 43 de incendii pe zi. Din acestea, 38% la locuinţe particulare, în special case vechi de patrimoniu! Ca şi în cazul demolărilor, incendierea monumentelor se produce adesea intenţionat. Şi asta pentru că nu mai e nevoie de avize peste avize pentru eliberarea terenului. Prejudiciile aduse patrimoniului cultural sunt ireparabile. Incendiile au distrus în ţară, parţial sau total, în jur de 550 de lăcaşe de cult. Primăriile de sector nu văd fenomenul de flăcări, iar din raportul pompierilor, oamenii străzii aciuaţi prin aceste case par să fie veşnicii vinovaţi. În timp ce indolenţa autorităţilor distruge valorile, case vechi de pe Calea Moşilor, Vasile Lascăr sau Pache Protopopescu au dispărut în incendii cu autori necunoscuţi. A apărut astfel o nouă specie periculoasă – piromanul imobiliar.
De ziua copilului tău "lasă grijile deoparte, ne ocupăm noi de tot!", ne asigură pe site o firmă cunoscută de fast-food. Oare tot ei îi duc pe copii la doctor după ce le-au consumat produsele?
Nu ştiu de ce în România orice lucru - de la ceva banal până la unul de importanţă naţională - nu se poate rezolva până nu treci puţin prin furcile Iadului. Oare unde sunt vremurile de altădată, când clientul nostru era, chipurile, şi stăpânul nostru?
Criticul literar şi eseistul Angelo Mitchievici a prefaţat actuala ediţie a "Nopţii de Sânziene", din colecţia Biblioteca pentru toţi. Ne-a răspuns la câteva întrebări legate de opera lui Mircea Eliade.
+ Misterul ursitei şi al fatalităţii
08 FEB 10 / Biblioteca pentru toţi
+ Dincolo de timp, prin păduri interzise...
09 FEB 10 / Biblioteca pentru toţi


Bucuresti
















