E criză. Plin de inspiraţie şi de profundă umanitate, guvernul se chinuie în ca­mera de reanimare să ţină ţara-n viaţă. Îi bagă în vene perfuzii pentru rehidratare: taie din leafa bugetarilor care şi-aşa abia aveau după ce bea apă, ameninţă cu impozitarea [...]

Un reporter al "Jurnalului Naţional" s-a internat incognito la Institutul Naţional de Endocrinologie "C. I. Parhon" ca să afle mai multe despre obezitate şi să scrie despre această maladie globală şi despre victimel ei. O săptămână în pavilionul obezilor, în infernul celulei adipoase. Această experienţă a reporterului, el însuşi obez, s-a materializat într-o mărturie crudă, nemiloasă, despre "sinucigaşii sătui", cum sunt numiţi obezii.

Viorel Zanet avea 30 de ani în 1989 şi lucra la fabrica Rulmentul din Bârlad. "Am avut multe pro­bleme în viaţă, dar în anul acela, 1989, parcă am trăit cele mai mari emoţii. Nu aveam casă, stăteam la o gazdă, într-o cămăruţă atât de mică, atât de îngustă, că d-abia aveau loc un scaun, o masă pe care aşezam un televizor mic, alb-negru, şi un pat.