Cum poate fi salvat învăţământul de la ţară

România şi-a propus ca, în 2020, rata de părăsire timpurie a școlii să fie de 11,3%. O ţintă foarte greu de atins, având în vedere că, potrivit raportului UE Monitorul Educaţiei şi Formării, în 2018, aceasta a fost de 18,1% - media naţională şi s-a apropiat de o treime (27,1%) în mediul rural. Sistemul educațional din România se confruntă  în continuare cu probleme grave, iar decalajul dintre școlile de la sat și cele de la oraș rămâne unul profund, spun reprezentanţii organizaţiei World Vision România, care propun şi câteva soluţii pentru salvarea învăţământului din mediul rural. Programele „Școală dupa Școală”, educația parentală şi digitalizarea școlilor sunt câteva dintre propunerile care ar reduce decalajele rural-urban la nivelul unităţilor de învăţământ.

Sărăcia și excluziunea socială sunt de două ori mai mari la sate față de orașe, iar copiii se chinuie să meargă la școală, deși nevoile primare - cum ar fi asigurarea hranei sau condițiilor minime de trai - nu le sunt îndeplinite și, de foarte multe ori, nu beneficiază de susținerea părinților. Cu toate acestea, școlile de la țară ar putea deveni şcoli model, cu condiţia să existe resurse alocate în acest sens.

Ieri, în prima zi a anului școlar 2019-2020, World Vision România a propus cinci soluții pentru reducerea decalajelor rural-urban și pentru a rezolva problemele cu care se confruntă școlile din sate, soluții integrate în noua platformă a fundației, „Vreau o școală ca la țară”.

„Şcoală după şcoală”

Potrivit statisticilor, anul trecut, rata de părăsire timpurie a școlii a fost de 27,1%, în zonele rurale, comparativ cu media națională de 18,1% și media UE de 10,6%. Pentru a crește prezența școlară și a reduce analfabetismul funcțional, este necesară înființarea,extinderea și susținerea financiară a programelor „Şcoală după şcoală”, la nivel național, potrivit World Vision România.

Programul trebuie să includă ore de afterschool, astfel încât copiii să își facă temele într-un mediu supravegheat, cu ajutorul profesorilor, și o masă caldă – care le-ar oferi un meniu variat și echilibrat, pe care nu-l primesc acasă în mod constant, și care i-ar ajuta să se concentreze mai bine la ore.

Atragerea dascălilor competenţi

Nu există sisteme de învățământ performante cu profesori nepregătiți. Prin urmare, programele de formare constantă a profesorilor și atragerea celor mai competenți în școlile din mediul rural vor conduce la „îmbunătățirea calității educației și la accesul echitabil la educație pentru copiii aflați în situații de risc”, consideră reprezentanţii organizaţiei. În prezent, spun aceştia, există disparităţi în privinţa calificării cadrelor didactice între rural și urban. „Conform studiilor World Vision România, s-a constatat o concentrare puternică a cadrelor didactice cu doctorat/cu gradul didactic I şi cu experienţă în unităţile de învăţământ din mediul urban, în timp ce în mediul rural mulți profesori sunt la începutul carierei, cu şi fără definitivat și, în mare parte, navetiști”.

Educație parentală      

Programele de educație parentală în mediul rural ar avea ca rezultat mai mulţi părinți care să înțeleagă importanța educației pentru viitorul copilului lor. Adulţii ar putea învăţa, astfel, şi cum trebuie să vorbească, să se poarte și să-și ajute copilul în momente dificile.

„Experiența de trei decenii în satele din România ne-a arătat că, pentru a-i educa pe copii, trebuie să-i educi mai întâi pe părinți. Părinții reprezintă un pilon important în educația copiilor. În familiile care se confruntă cu greutăți și lipsa banilor, copilul are nevoie de susținerea necondiționată a părinților pentru a-și putea continua studiile”.

World Vision România

Învăţământ atractiv prin digitalizare

O altă soluţie pentru salvarea sistemului de învăţământ din mediul rural este digitalizarea școlilor. Lecţiile predate cu ajutorul echipamentelor digitale (tablete, laptop etc.) și al unei platforme interactive de e-learning pot face educația mai atractivă, adaptată vremurilor actuale, atât pentru elevi, cât și pentru profesori.

Infrastructură școlară adecvată

Ultima soluţie propusă şi, probabil, cea mai importantă, este o infrastructură școlară adecvată zilelor noastre și nevoilor copilului. „Copiii din mediul rural au dreptul la condiții decente de învățare: școli cu apă curentă și curent electric, școli reabilitate, cu toalete în interior, confort termic, igienă corespunzătoare, școli care să funcționeze în clădiri păzite, sigure, cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Eforturile autorităților locale și centrale ar trebui să se concentreze pe asigurarea acestor condiții minime”, concluzionează reprezentanţii fundaţiei.