Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decalajele economiei și societății digitale dintre România și UE au stagnat în intervalul 2014 – 2019, arată un studiu al think-tank-ului INACO. În ultimii cinci ani, România nu a ținut pasul cu media Uniunii Europene la capitolul integrarea tehnologiei digitale, iar în privinţa serviciilor publice digitale, diferenţa dintre ţara noastră şi UE s-a adâncit şi mai mult.
„Cu doar 10% din populația României care are competențe digitale peste nivelul de bază, suntem pe ultimul loc în UE”, arată Ioana Enache, expert civic al INACO. Digitalizarea rămâne un obiectiv nerealizat al Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2014 – 2020, care şi-a propus creşterea ponderii cetățenilor care folosesc serviciile de e-guvernare de la 5% în 2013 la 35% în 2020 – iar noi abia am ajuns la 9%, punctează expertul.
Greu cu alfabetizarea
Convergența digitală presupune recuperarea decalajelor în alfabetizarea digitală a cetățenilor, în utilizarea tehnologiilor digitale în comunicarea dintre indivizi și instituții, în producție și dezvoltarea societății în ansamblu, folosind sisteme electronice simplificate integrate. Progresele realizate în acest sens de statele membre ale Uniunii Europene sunt date de DESI – Indicele Economiei şi Societăţii Digitale.
În anul 2019, cele mai mari decalaje digitale ale României față de media UE, la principalele componente ale DESI, sunt înregistrate la utilizarea serviciilor de internet – 21,5 puncte procentuale (diferenţa a scăzut totuşi faţă de 2014), la integrarea tehnologiei digitale – 20,6 puncte procentuale, la servicii publice digitale – 19,7 puncte procentuale, la capitalul uman – 16,9 puncte procentuale. Cele mai mici decalaje digitale se înregistrează la capitolul conectivitate – 5,8 puncte procentuale sub media europeană, arată experţii INACO.
Zero fonduri europene
Primele patru unităţi administrative care au contractat fonduri europene dedicate digitalizării, de peste 200 de milioane de lei, sunt Ilfov, București, Cluj și Iași. Alte 26 de județe au contractat între 10 și 100 milioane lei, 8 județe – sub 10 milioane lei, iar 3 județene (Bacău, Caraș-Severin și Satu Mare) nu au contractat fondurile europene disponibile pentru digitalizare, prin Programul Operațional de Competitivitate.
Studiul mai arată că şapte județe ale țării nu au reușit să absoarbă încă niciun leu din fondurile europene dedicate digitalizării. Acestea sunt Botoșani, Hunedoara, Mehedinți, Sălaj, alături de cele amintite mai sus – adică: Bacău, Caraș-Severin și Satu Mare – care nici măcar nu au contractat fonduri europene în acest sens.
Abordare transdisciplinară
„Statele europene cu cea mai ridicată rată a competențelor digitale se îndepărtează de abordarea educației digitale ca materie separată, opțională sau obligatorie în școli, în schimb o integrează transdisciplinar în majoritatea domeniilor de studiu”, spune, la rândul ei, Daniela Caras, expert civic al INACO. „Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Franța, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria pun accentul pe abordarea transdisciplinară a competențelor digitale (...). Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Bulgaria au optat pentru educația digitală obligatorie încă din ciclul primar de învățământ. România este singura țară din UE care abordează educația digitală opțional la clasele primare 0 – IV”.
La nivel mondial, ţările din Top 10 economii competitive digital sunt SUA, Singapore, Suedia, Danemarca, Elveția, Olanda, Finlanda, Hong Kong, Norvegia, Coreea de Sud.
