x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Beijingul contestă supremația militară mondială a SUA. China a devenit cea mai mare putere navală

Beijingul contestă supremația militară mondială a SUA. China a devenit cea mai mare putere navală

de Şerban Mihăilă    |    03 Sep 2020   •   08:08
Beijingul contestă supremația militară mondială a SUA. China a devenit cea mai mare putere navală

China a devenit cea mai numeroasă putere militară navală a lumii, a recunoscut Pentagonul, în evaluarea sa anuală în privința potențialului armatei chineze. Până la jumătatea acestui secol, Beijingul vrea să aibă o armată cel puțin la fel de puternică și dominantă ca aceea a SUA și, în acest sens, își va dubla arsenalul nuclear și va construi o rețea de baze militare pe teritoriul altor state, de unde să poată ataca interesele americane de pretutindeni.

 

China se îndreaptă cu pași repezi spre statutul de superputere militară a lumii și dezvoltă în ritm susținut o armată capabilă să declanșeze oriunde operațiuni reunite complexe. Beijingul dispune deja de cea mai mare flotă militară a lumii, având 350 de nave de luptă, față de cele 293 aflate în dotarea marinei americane, a avertizat Pentagonul. „Condiția permanentă de inferioritatea militară este o anatemă” pentru conducerea comunistă de la Beijing și nicăieri nu s-a văzut mai pregnant acest lucru decât în modul în care chinezii și-au construit forța navală, a declarat Chad Sbragia, asistent adjunct al secretarului Apărării în relația cu China, citat de site-ul „USNI News”. Partidul Comunist Chinez „a devenit tot mai încrezător în atingerea obiectivului său” de a transforma țara „într-o superputere militară, până în 2049”, a mai spus Sbragia. O componentă-cheie a acestui plan a fost dezvoltarea continuă a unei forțe maritime, de la unitățile de luptă de suprafață, până la submarinele cu rachete balistice. Oficialul american a mai atras atenția că dezvoltarea flotei militare nu se bazează doar pe numărul impresionant de unități de luptă, ci și pe tehnologia de ultimă generație, utilizată de marina chineză în constuirea navelor sale. Având în spate o astfel de flotă, Beijingul a devenit „mult mai sigur pe sine” și joacă deja la intimidare în disputele teritoriale cu vecinii săi, de la India și Taiwan până în Marea Chinei de Sud, mai spune Sbragia.    

 

Arsenal nuclear dublat și baze în străinătate

Deoarece numărul de unități de luptă este doar un element care măsoară puterea unei armate, China testează acum toate posibilităție de a-și extinde considerabil raza militară de acțiune pe întreaga planetă. Și, pentru a-și atinge obiectivul, Beijingul continuă să crească chetuielile de apărare pentru programe derulate în afara granițelor, de la rachete la capacități nucleare și operațiuni în spațiu. Dacă în prezent armata chineză dispune de 200 de focoase nucleare, aceasta își va dubla în următorii zece ani arsenalul și va ajunge la 400, susține raportul Pentagonului. În consecință, China va investi masiv și în dezvoltare și diversificarea semnificativă a mijloacelor de lansare a rachetelor cu încărcătură nucleară. Este vorba despre o întreagă infrastructură militară, denumită de specialiști „triada nucleară”, ce constă în dezvoltarea mijloacelor de lansare a rachetelor de la sol, din aer și de pe submarine.

Chiar dacă SUA au desfășurate în prezent 1.500 de focoase nucleare, iar cele 400 de ogive chineze nu par o amenințare la adresa supremației americane, creșterea arsenalului Chinei indică o schimbare de strategie a Beijingului, ce pare decis să folosească tactica loviturilor nucleare preventive, de atac, remarcă analiști militari citați de „The Washington Times”. Este vorba despre o tactică de intimidare, în special a vecinilor și a statelor din regiune, în condițiile în care ambițiile revizioniste ale președintelui chinez, Xi Jinping, au fost întotdeauna axate pe unificarea țării cu Taiwan, Macao și Hong Kong. Concomitent, susține raportul Pentagonului, China își extinde singura bază militară din afara granițelor ei, din Djibouti, în zona strategică din Cornul Africii. Beijingul intenționează să construiască însă și alte baze, în regiuni precum Myanmar,Thailanda, Singapore, Indonezia, Pakistan, Sri Lanka, Emiratele Arabe Unite, Kenya, Seychelles, Tanzania, Angola și Tadjikistan. O astfel de rețea de baze ar interfera cu operațiunile militare ale SUA, având potențialul de a spriini acțiuni antiamericane de amploare în întreaga lume, mai susține raportul. Dacă până acum numeroși analiști de la Washington au minimalizat sau au respins posibilitatea ca armata chineză să ajungă o provocare pentru SUA la nivel global, Pentagonul dezvăluie astăzi o altă perspectivă, una care șochează Congresul american.    

 

Foarte probabil, China va încerca să dezvolte până la mijlocul secolului o armată egală sau chiar, în mai multe domenii, superioară celei americane”.

Chad Sbragia, asistent adjunct al secretarului Apărării în relația cu China

×