Biden intră în ring pentru meciul cu Putin

Încă din timpul primului său discurs de politică externă din postura de președinte, rostit în fața liderilor lumii la jumătatea lui februarie, Joe Biden a pus tunurile pe Moscova și a dat semnalul unei cruciade transatlantice, contra Kremlinului și a liderului său, Vladimir Putin. Profitând de câteva sancțiuni impuse Rusiei de către UE la începutul acestei săptămâni, ca răspuns la întemnițarea opozantului Alexei Navalnîi, noul șef al Casei Albe intră în ring și este pregătit pentru prima sa confruntare directă cu președintele rus, care a redevenit principalul adversar al administrației de la Washington, după o prietenie uluitoare de patru ani cu predecesorul lui Biden, Donald Trump.

În aceeași zi în care Uniunea Europeană dădea undă verde sancționării a patru oficiali ruși implicați în procedurile judiciare contra liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, oficialități americane declarau pentru CNN, luni, că administrația Biden se pregătește să adopte măsuri împotriva Moscovei, ca urmare a otrăvirii și întemnițării principalului critic și adversar al președintelui Vladimir Putin. Potrivit surselor citate, prima opțiune a liderului de la Casa Albă era emiterea unui ordin executiv ce ar declanșa sancțiuni pentru atacuri repetate la adresa democrației din SUA, între care acțiunile de piraterie cibernetică ale Rusiei asupra agențiilor federale și a unor companii private americane, presupusa interferență a Moscovei în alegerile prezidențiale din 2020, precum și plasarea de recompense pe capetele soldaților americani din Afganistan. SUA, mai nota CNN, se vor coordona cu UE pentru a stabili sancțiunile și consecințele acestora, precum și un calendar concret de aplicare, ce va fi anunțat în zilele următoare de Washington și Bruxelles. La o zi distanță, Departamentul Trezoreriei SUA avea să sancţioneze, ieri, şapte înalţi responsabili ai guvernului rus, printre care Aleksandr Bortnikov, şeful Serviciului de Securitate al Rusiei (FSB), Andrei Iarin, şeful direcţiei de politică internă a preşedinţiei, şi Aleksei Krivoruciko şi Pavel Popov, adjuncţi ai ministrului Apărării. Şefa Trezoreriei, Janet Yellen, a justificat măsurile, precizând că „utilizarea armelor chimice de către Kremlin pentru a reduce la tăcere un opozant politic şi a-i intimida pe alţii demonstrează dispreţul flagrant pentru normele internationale.” Sancţiunile constau în special în blocarea activelor din SUA şi interdicţii de viză pentru călătoriile în această ţară.

Casa Albă schimbă macazul 

Sancțiunile reprezentă prima înfruntare directă dintre Biden și Putin, marcând un moment de cotitură în noua politică externă americană, după patru ani în care aliații europeni ai SUA au rămas de multe ori perplecși în fața gradului de intimitate afișat de Trump în relația cu liderul de la Kremlin, în pofida pericolului geopolitic reprezentat de Moscova. De altfel, pe întreaga durată a mandatului său, Trump a refuzat în mai multe rânduri penalizarea Rusiei. Nici în cazul încercării de asasinare a lui Navalnîi cu gaz neurotoxic administrația Trump nu a impus Rusiei nicio măsură punitivă, deși UE adoptase sancțiuni încă de anul trecut pentru a pedepsi Moscova. Mai mult, Departamentul de Stat îi prezentase lui Trump un set de măsuri împotriva Kremlinului, pe care fostul locatar al Casei Albe l-a abandonat în Biroul Oval, spre imensa frustrare a diplomaților săi de carieră, care asistau la un nou episod inexplicabil de toleranță față de Rusia. Schimbarea majoră în relația cu Moscova avea să prindă contur abia în luna ianuarie a acestui an, când, în timpul primei sale convorbiri în calitate de președinte cu Vladimir Putin, Biden a abordat direct o serie de subiecte legate de acțiuni agresive ale Rusiei. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Jen Psaki, citată de CNN, „intenția lui Biden a fost să transmită în mod clar faptul că Statele Unite vor acționa ferm pentru a apăra interesele noastre naționale, ca răspuns la acțiunile maligne ale Rusiei”. Mai mult, în timpul primului său discurs de politică externă din postura de președinte, rostit în fața liderilor lumii la jumătatea lui februarie, cu ocazia Conferinţei de Securitate de la München, Biden s-a arătat extrem de apropiat de aliații din NATO, îndepărtați brutal de predecesorul său, dând semnalul unei cruciade împotriva Moscovei. „Kremlinul atacă democraţiile noastre. Putin caută să slăbească proiectul european şi alianţa noastră cu NATO. El vrea să saboteze unitatea transatlantică şi determinarea noastră, deoarece este mult mai uşor pentru Kremlin să intimideze şi să ameninţe state luate separat decât să negocieze cu o comunitate transatlantică puternică şi unită”, a tunat, la momentul respectiv, Biden, citat de Reuters, în încercarea de a reface Alianța și de a reidentifica inamicul comun. Abordarea agresivității rușilor în privința atacurilor cibernetice și a altor infracțiuni „a devenit critică pentru protejarea securității noastre colective”, a adăugat el, cu aceeași ocazie.

UE continuă sancțiunile

Între timp, UE a decis, luni, sancţionarea a patru oficiali ruşi implicaţi în procedurile judiciare contra lui Navalnîi. Sancţiunile prevăd interzicerea acordării vizelor de călătorie şi blocarea activelor deţinute în ţările blocului comunitar european. Cei patru oficiali ruşi sancţionaţi sunt Alexandr Kalaşnikov, directorul Serviciului Penitenciarelor, Alexandr Bastrîkin, directorul Comitetului rus de Investigaţii, procurorul general Igor Krasnov şi Viktor Zolotov, şeful Gărzii Naţionale. O instanţă din Moscova a decis, la începutul lunii februarie, condamnarea lui Navalnîi la trei ani şi şase luni de închisoare pentru încălcarea condiţiilor unei sentinţe cu suspendare. Navalnîi a fost arestat preventiv pe 17 ianuarie, la revenirea în Rusia, după ce a fost tratat în Germania în urma atacului neurotoxic din august 2020. Atât opozantul, cât și o serie de anchete jurnalistice independente consideră că încercarea de asasinat a fost executată la comanda directă a președintelui Putin. 

Moscova amenință

De cealaltă parte, Moscova a avertizat, luni după-amiază, că va riposta la sancţiunile impuse de UE. „Sigur că vom riposta. Uniunea Europeană continuă pe o cale absolut ilegală, este un impas absolut”, a declarat Alexandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe, citat de agenţia Interfax şi de cotidianul „Le Figaro”. La o zi distanță, după anunțarea măsurilor americane contra oficialilor de la Moscova, Ministerul rus  de Externe a afirmat că sancţiuni impuse Rusiei de SUA dovedesc „un nou puseu ostil anti-rus” care deteriorează şi mai mult relaţiile bilaterale, transmite Reuters. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a declarat, într-un comunicat, că Rusia va reacţiona „pe baza principiului reciprocităţii, dar nu neapărat simetric”.

Potrivit oficialităților americane, măsurile contra Rusiei vor lovi, în egală măsură, oficialități și entități ruse. Efectul principal al sancțiunilor este însă transmiterea mesajului că, de acum înainte, SUA vor acționa laolaltă cu aliații săi, iar politica agresivă a Rusiei nu va mai fi tolerată.