Biden și Bennett luptă cu fantomele lui Trump și Netanyahu

Într-un moment în care legăturile bilaterale se află la o răscruce, noii lideri ai SUA și Israelului au moștenit o relație amenințată de puternice rațiuni partizane de politică internă. Modul în care președintele american, Joe Biden, și premierul israelian, Naftali Bennett, vor reuși să slalomeze printre numeroasele condiționări impuse de acasă, gestionând o relație absolut vitală pentru America și statul evreu, își va pune amprenta pe evoluția situației din Orientul Mijlociu în următoarea perioadă.  

Politica proisraeliană ostentativă promovată de republicanul Donald Trump i-a înfuriat serios pe democrații lui Joe Biden, care aveau oricum o mare problemă cu fostul șef al executivului de la Ierusalim, Benjamin Netanyahu, un lider extrem de urât și de coaliția de opt partide, aflată în spatele noului premier, Naftali Bennett. Aparent, Biden și Bennett se află într-o poziție avantajoasă, prin dispariția de pe scena politică a puternicei personalități a lui Netanyahu, care îl sfidase în repetate rânduri pe fostul șef democrat al Casei Albe, Barack Obama, fiind recompensat ulterior din plin de relația de prietenie extrem de strânsă cu președintele Trump și cu Partidul Republican din SUA. Cu toate acestea, demersurile diplomatice foarte probabile ale noii administrații de la Washington în vederea anulării anumitor concesii majore făcute Israelului de către Trump nu pot fi pe placul lui Bennett, liderul unui partid radical de dreapta, care promovează o linie politică agresivă, în special în teritoriile palestiniene. 

Între ciocan și nicovală

Relația dintre SUA și Israel este foarte importantă pentru ambele părți. Statul evreu consideră America drept aliatul său cel mai apropiat, care îi garantează securitatea și îi apără poziția pe plan internațional, iar SUA se bazează pe forța militară israeliană și pe informațiile oferite de Ierusalim într-o zonă strategică instabilă, cum este Orientul Mijlociu. Imediat după instalarea sa, Guvernul Bennett a anunțat că dorește să repare relațiile cu Partidul Democrat american și să restabilească astfel sprijinul bipartizan față de Israel, la nivelul întregii clase politice din SUA. De cealaltă parte, Biden a anunțat o poziție mult mai echilibrată a administrației sale față de palestinieni și iranieni, cu care Trump rupsese orice legătură, la îndemnurile lui Netanyahu. Cei doi lideri au însă o libertate limitată de acțiune, fiind condiționați de politica internă. Bennett conduce o coaliție extrem de fragilă, alcătuită din partide cu ideologii total diferite, reunite doar de ura față de fostul șef al executivului, pe care au dorit să-l înlăture cu orice preț, după ultimii 12 ani de guvernare. Cabinetul ultranaţionalistului Bennett este format dintr-un conglomerat de partide din dreapta şi din stânga eşichierului politic, inclusiv, în premieră, o formațiune politică arabă, fără de care această coaliție ar fi fost imposibil de realizat. Între aliații de conjunctură figurează două formațiuni agresive, de stânga, care sprijină independența palestiniană și trei partide radicale, care se opun concesiilor majore făcute arabilor și susțin extinderea implantărilor evreiești în Cisiordania. La rândul lui, Biden se luptă să remedieze diviziunile din cadrul propriului partid, unde sprijinul aproape uniform față de Israel s-a erodat constant în timpul administrației Trump, iar o aripă vocală cere acum ca SUA să exercite presiuni pentru a pune capăt unei jumătăți de secol de ocupație israeliană asupra terenurilor unde palestinienii vor să-și întemeieze propriul stat. 

Testul iranian 

Primul test-cheie în privința modului în care Biden și Bennett au de gând să colaboreze este acordul nuclear internațional cu Iranul. Considerat drept un tratat de referință de către Barack Obama, al cărui vicepreședinte era Joe Biden, acordul a fost abandonat unilateral de Trump, la presiunile lui Netanyahu. Biden a anunțat imediat după instalarea la Casa Albă că vrea ca SUA să reintre în acord, iar echipele americane și iraniene de negociatori încearcă acum, prin mediere UE, să ajungă la o înțelegere în această privință. Nici noul guvern israelian nu este de acord cu resuscitarea tratatului nuclear, însă a anunțat că vrea să discute despre acest lucru cu Washingtonul în spatele ușilor închise și nu așa cum a făcut-o Netanyahu, intempestiv, în fața Congresului SUA, în 2015. De altfel, într-o convorbire avută zilele trecute, șefii diplomațiilor americană și israeliană, Antony Blinken, respectiv Yair Lapid, au convenit atât asupra promovării unei politici „lipsite de surprize”, cât și asupra menținerii unei linii deschise de comunicare. Din această perspectivă, foarte probabil, noul executiv israelian nu va cere SUA să nu revină în tratat, dar va exercita presiuni ca americanii să mențină anumite sancțiuni la adresa Iranului și, de asemenea, să obțină din partea Casei Albe o serie de compensații strategice. 

Bomba palestiniană

Adevăratul test al relațiilor bilaterale îl reprezintă însă problema palestiniană. La presiunile a numeroși democrați din Congresul SUA, care au cerut condiționarea ajutorului militar imens acordat Israelului de un sprijin oferit palestinienilor, Biden a trecut la anularea unora dintre măsurile adoptate de Trump în susținerea sa necondiționată pentru Netanyahu, care au dus la o ruptură totală a contactelor oficiale dintre Washington și Autoritatea Națională Palestiniană. Președintele american a reluat astfel ajutorul acordat palestinienilor, tăiat de predecesorul său, care în doar patru luni totalizează deja peste 300 de milioane de dolari. Biden a anunțat, de asemenea, că intenționează să redeschidă consulatul SUA din Ierusalim, care gestiona relațiile cu palestinienii înainte de a fi închis de același Trump. Concomitent, administrația de la Washington vorbește pentru prima oară în ultimii patru ani despre necesitatea ca israelienii și palestinienii să se bucure în egală măsură de condiții de securitate și prosperitate. În două convorbiri telefonice avute de Blinken cu Lapid, săptămâna trecută, SUA au cerut noului guvern israelian să-și detensioneze relațiile cu palestinienii. În timp ce Lapid și un alt membru important de centru al coaliției de guvernare, ministrul Apărării, Benny Gantz, doresc o cooperare cu Biden, Bennett și partenerii săi de dreapta sunt supuși la presiuni enorme din partea propriului electorat pentru a menține politica dură a lui Netanyahu în privința Iranului și a conflictului cu palestinienii. Mai mult, Netanyahu, care și-a anunțat deja revenirea rapidă în fruntea executivului, îl pândește pe Bennett, declarând că acesta din urmă este „slab”, „lipsit de experiență” și va ceda, făcând concesii dușmanilor statului evreu. Cu toate acestea, și Bennett este un susținător puternic al implantărilor evreiești și se opune unui stat palestinian independent. 

Aliat ferm

De cealaltă parte, deși administrația Biden face presiuni ca Israelul să se abțină de la adoptarea unor măsuri unilaterale, precum extinderea implantărior sau evacuările palestinienilor, Washingtonul nu a condamnat până acum construirea de noi colonii în Cisiordania, limitându-se la apeluri generale. Mai mult, Biden nu a anulat până acum nicio măsură proisraeliană importantă adoptată de Trump. Între aceste măsuri figurează abandonarea politicii oficiale americane de condamnare a coloniilor, considerate ilegale de către legislația internațională, recunoașterea Ierusalimului drept capitală a statului evreu, precum și recunoașterea suveranității israeliene asupra Platoului Golan, teritoriu luat sirienilor în urma războiului din 1967.  

„Ne aflăm în fața unei Case Abe și a unui Congres SUA unde domină democrații supărați pe noi. Trebuie să schimbăm modul de lucru cu ei!”

Yair Lapid, ministrul israelian de Externe