Biden și Putin au negociat o dușmănie respectuoasă

Nici Statele Unite, nici Rusia nu aveau mari așteptări de la prima întrevedere dintre Joe Biden și Vladimir Putin, de când noul președinte american s-a instalat la Casa Albă. Întâlnirea de la Geneva, considerată un eveniment de magnitudine planetară, era însă extrem de necesară, pentru a preveni degenerarea într-un conflict deschis a relațiilor dintre cele două superputeri, aflate în cel mai tensionat moment de la încheierea Războiului Rece. De altfel, speranța ambilor adversari după acest summit se rezuma la restabilirea unor legături ostile, dar respectuoase. Prin implicațiile sale, confruntarea dintre Biden și Putin a fost urmărită însă cu sufletul la gură de întreaga planetă. 

După ce Biden îl caracterizase recent pe Putin drept un „asasin”, iar liderul de la Kremlin îi întorsese complimentul, dând de înțeles că noul locatar al Casei Albe este un bătrân „ramolit”, era greu de crezut că summitul de la Geneva va destinde semnificativ prejudecățile din cele două tabere și că se va derula altfel decât într-o atmosferă tensionată. Biden mărturisea înaintea negocierilor că va încerca stabilirea unor relații „stabile și predictibile”, chiar dacă Putin s-a amestecat în alegerile prezidențiale americane, a provocat războaie cu vecinii săi și a înăbușit vocile anti-Kremlin, întemnițându-i pe liderii opoziției. De cealaltă parte, în prima sa ieșire oficială în străinătate de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, Putin a venit în Elveția cu propria listă de nemulțumiri. Președintele rus își exprimase în mai multe rânduri iritarea față de sprijinul acordat Ucrainei de către Washington, față de presupusul ajutor al SUA pentru forțele de opoziție din Rusia și Belarus și, nu în ultimul rând, față de extinderea NATO în estul Europei și intensificarea activităților militare ale alianței transatlantice la frontierele Rusiei. În toată această perioadă tensionată, administrația Biden a sancţionat Moscova într-o serie de dosare, pentru acuzaţii de ingerinţă în alegerile din SUA, piraterie informatică, spionaj, reprimarea principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, ameninţarea militară la adresa Ucrainei, precum și pentru anexarea provinciei ucrainene Crimeea. De cealaltă parte, Rusia a răspuns prin numeroase contramăsuri, iar de câteva săptămâni cele două puteri nu mai au ambasadori în cele două capitale. Mai mult, chiar înaintea primului său turneu european în calitate de președinte, Biden declara, cu subiect și predicat, că, la întâlnirea cu Putin, va reprezenta toate democrațiile mondiale și nu doar interesele SUA, după cei patru ani de izolaționism în care predecesorul său, Donald Trump, a flirtat cu dictatorii lumii și a reușit să-i îndepărteze pe aliații tradiționali ai Americii. „Suntem uniţi pentru a răspunde provocărilor Rusiei la adresa securităţii europene, începând prin agresiunea ei în Ucraina, şi nu va exista nicio îndoială asupra determinării SUA de a apăra valorile democratice, pe care nu le putem separa de interesele noastre”, scria Biden, într-un articol semnat în „The Washington Post” înaintea decolării spre Bruxelles, unde s-a întâlnit cu aliații săi din NATO, UE și G7. 

Negocieri tensionate

Chiar dacă ambii lideri dădeau recent de înțeles că ar putea să ajungă la Geneva la anumite înțelegeri, cum ar fi controlul armamentului nuclear, divergențe imense existente în acest moment între cele două tabere amenințau încă din start derularea propriu-zisă a întâlnirii. Reîntoarcerea ambasadorilor la Moscova și Washington, cooperarea într-o serie de probleme legate de Orientul Mijlociu sau Afganistan, tratatul nuclear cu Iranul, schimbările climatice, securitatea cibernetică și un schimb de prizonieri păreau, alături de controlul armamentului, singurele puncte unde cele două părți erau dispuse să facă anumite concesii. Celelalte probleme, care au inflamat până la un nivel fără precedent tensiunile bilaterale – criza din Ucraina, arestarea lui Aleksei Navalnîi și reprimarea opoziției ruse în general sau susținerea necondiționată de către Kremlin a unor dictatori, precum Alexander Lukașenko –,  puteau deveni însă oricând subiecte care paralizează instantaneu orice comunicare între președinți și echipele lor de negociatori. 

Precedent rușinos. Nici Biden nu scapă

Întrevederea de la Geneva a fost prima între președinții rus și american, de când Trump și Putin s-au întâlnit la Helsinki, în 2018, în cadrul unui summit considerat extrem de stânjenitor pentru SUA, chiar și de către cei mai înfocați susținători ai șefului de atunci al Casei Albe. La sfârșitul întâlnirii, în care Trump a afișat o camaraderie neobișnuită față de omologul lui, fostul președinte al SUA declara că îl crede pe liderul de la Kremlin și nu serviciile de informații americane, atunci când Putin l-a asigurat că Rusia nu s-a amestecat în alegerile prezidențiale din SUA, în 2016. Și Biden a devenit acum ținta unor critici interne, deoarece a vrut să-l întâlnească pe Putin fără a pune precondiții Moscovei. Adversarii președintelui american susțin că, în acest fel, el i-a oferit pe tavă lui Putin onoarea unui summit la vârf, fără ca liderul de la Kremlin să fi făcut vreo concesie majoră sau măcar un gest în vederea normalizării relațiilor bilaterale. Din acest motiv, susține „The Guardian”, consilierii săi l-ar fi sfătuit să nu apară alături de Putin la sfârșitul întâlnirii.   

Atmosferă glacială

Mult aşteptata întâlnire, desfăşurată într-o vilă pe malul lacului Geneva, a început cu o scurtă strângere de mână şi câteva remarci ale lui Putin şi Biden şi ale gazdei summitului, preşedintele elveţian Guy Parmelin, care le-a urat celor doi lideri discuţii productive în ceea ce el a numit „oraşul păcii”. Într-un scurt dialog în faţa presei înaintea începerii discuţiilor, Putin i-a mulţumit lui Biden pentru iniţiativa de a avea acest summit. „Ştiu că aţi făcut un drum lung, multă muncă. Totuşi, numeroase chestiuni care necesită discuţii la nivel înalt s-au acumulat în relaţiile ruso-americane”, a spus preşedintele rus. „Cred că este întotdeauna mai bine să ne întâlnim faţă în faţă!”, a apreciat, la rândul său, șeful Casei Albe, într-un schimb de replici caracterizat de CNN ca fiind mai degrabă glacial. 

La sfârșitul întâlnirii, cei doi au oferit, separat, declarații de complezență, străduindu-se parcă să salveze aparențele. Relaţia dintre SUA şi Rusia trebuie să fie stabilă şi previzibilă, a precizat Biden, în conferinţa sa de presă, la încheierea unui summit care a durat mai puțin de patru ore. El a caracterizat întrevederea cu Putin drept „pozitivă” şi s-a arătat dispus să negocieze cu Rusia în „domenii de stabilitate strategică”. Apoi, Biden a invocat însă o temă incomodă pentru Kremlin, precizând că „drepturile omului sunt şi vor fi întotdeauna în centrul atenției”, iar SUA vor continua să ridice problemele legate de acest principiu. Imediat, el a denunțat „comparaţiile ridicole” ale omologului său rus în privința drepturilor omului, remarcând că Putin face o falsă echivalare între un atac „al criminalilor” asupra Capitoliului din Washington, pe data de 6 ianuarie, şi manifestaţiile paşnice ale unor persoane private de libertatea de expresie, în Rusia. În acest cotext, Biden a dezvăluit că i-a transmis lui Putin un avertisment clar: dacă Navalnîi va muri, consecinţele vor fi devastatoare pentru Rusia. Aceleași consecinţe negative au fost invocate de șeful Casei Albe și în cazul în care vor mai exista ingerinţe  ale Moscovei în procesul electoral din SUA. De cealaltă parte, Putin a declarat, în conferința sa de presă, că discuţia a fost „foarte constructivă”, anunţând că ambasadorii rus şi american vor reveni la posturi. „Discuţiile au fost foarte constructive, nu a existat ostilitate, ambele părţi au manifestat dorinţa de a se înţelege”, a spus Putin. „Joe Biden este un lider politic experimentat”, a adăugat el, precizând că discuţiile directe au durat două ore. Biden „este foarte diferit de preşedintele Donald Trump”, a mai afirmat președintele rus. Întrebat despre cazul disidentului Navalnîi, Putin l-a acuzat pe opozant de încălcarea în mod repetat a legilor. „Această persoană ştia că încălca legile existente în Rusia şi este un recidivist. Ştia foarte bine că era dat în urmărire, dar a revenit în Rusia în mod deliberat pentru a fi arestat. A făcut ce a vrut”, a spus Putin. Întrebat apoi despre situaţia drepturilor omului în Rusia, liderul de la Kremlin a afirmat că sunt probleme şi în SUA: „Priviţi ce se întâmplă pe străzile din America; sunt zilnic crime. Au existat închisori secrete ale CIA în străinătate, în care oamenii erau torturaţi. Aşa sunt protejate drepturile omului!?”.

„Acesta nu este un concurs pentru cine dă mai bine în fața camerelor la conferința de presă sau cine îl face mai tare de râs pe celălalt!”

Joe Biden