Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O specie străveche de scorpion era capabilă să îşi părăsească habitatul marin şi să se aventureze pe uscat, sugerează un nou studiu, citat joi de Press Association.
Parioscorpio venator, care a trăit în perioada geologică Siluarian, în urmă cu 437,5 - 436,5 milioane de ani, este cel mai vechi scorpion cunoscut până în prezent.
Scorpionii se numără printre primele vieţuitoare care s-au mutat din mediul acvatic în cel terestru însă, pentru că informaţiile obţinute de la fosile sunt limitate, modul şi momentul în care s-au adaptat la viaţa pe uscat rămân incerte.
Un paleontolog de la Universitatea Otterbein din Statele Unite, Andrew Wendruff, şi colegii săi au descris specimene bine conservate dintr-o specie de scorpion necunoscută până acum. Acestea au fost descoperite în Waukesha Biota din Wisconsin, Statele Unite, şi sunt mai vechi decât cele ale Dolichophonus loudonensis, găsite în Scoţia, considerat anterior cea mai veche specie de scorpion.
P. venator demonstrează unele caracteristici primitive prezente la alte organisme marine străvechi, printre acestea numărându-se ochii compuşi, la fel ca şi trăsături care se regăsesc la scorpionii actuali, cum ar fi acul de la terminaţia cozii.
Ambele specimene recent descoperite prezintă detalii ale anatomiei interne, inclusiv structuri înguste, în formă de clepsidră, care se extind de-a lungul majorităţii zonei mediane a corpului. Astfel de structuri sunt foarte similare sistemelor circulator şi respirator ale scorpionilor din prezent, dar şi ale crabilor potcoavă, notează autorii cercetării.
Studiul, publicat în jurnalul „Scientific Reports”, a evidenţiat că nu au fost identificaţi plămâni sau branhii la aceste fosile. Însă, autorii menţionează că asemănarea lor cu crabii potcoavă, care pot respira pe uscat, sugerează că deşi cei mai vechi scorpioni nu au fost vieţuitoare în totalitate terestre, ei puteau explora zonele de uscat perioade lungi de timp. „Detaliile anatomice conservate la P. venator sugerează că modificările fiziologice necesare pentru acomodarea la o tranziţie marină-terestră la arahnide s-au produs devreme în istoria lor evolutivă. Dacă P. venator a fost un artropod în totalitate terestru este incert. Strânsa asemănare a structurilor sale pulmonar-cardiovasculare conservate cu cele ale scorpionilor şi crabilor potcoavă existenţi sugerează posibilitatea unor şederi prelungite pe uscat”, se menţionează în studiu.
