China s-a bucurat degeaba. Biden continuă războiul și pune bazele unui „NATO asiatic”

Așteptările conducerii de la Beijing în privința unei eventuale relaxări a războiului total declarat Chinei de către Donald Trump în urmă cu patru ani s-au năruit rapid, încă din prima săptămână de mandat a noului lider de la Casa Albă. Joe Biden a avertizat, la numai trei zile de la învestirea sa, că nu va tolera ambițiile expansioniste ale Chinei și a demarat imediat eforturile pentru a pune bazele unui „NATO asiatic”, capabil să contracareze puterea militară și economică în plină ascensiune a gigantului comunist.

Imediat după instalarea sa la Casa Albă, Joe Biden a transmis Beijingului un mesaj clar și puternic: SUA nu vor tolera politica agresivă promovată în ultimii ani de China în sudul și estul Asiei. Printr-o serie de declarații și apeluri directe, Biden și membrii echipei sale au sugerat că s-au apucat deja intens pentru formarea unei alianțe puternice între cele patru puteri regionale care formează deja grupul Quad - Australia, Japonia, India și SUA -, exprimându-și, în același timp, sprijinul necondiționat față de Coreea de Sud și Taiwan.

Miercuri, Biden i-a spus premierului nipon, Yoshihide Suga, că administrația sa se angajează ferm să apere Japonia, inclusiv insulele Senkaku, care sunt subiectul unei dispute teritoriale aprinse între Tokyo și Beijing. Angajamentul fusese asumat în mod public, la sfârșitul săptămânii trecute, și de secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, care îl asigurase pe omologul său nipon, Nobuo Kishi, că problema insulelor contestate este „acoperită” de Tratatul de Securitate dintre SUA și Japonia.

El a mai afirmat că SUA „vor continua să se opună oricăror încercări unilaterale de a schimba statu-quo în Marea de Est a Chinei”, preciza un comunicat al Departamentului american al Apărării, citat de AFP. În același timp, între primele sale contacte de la preluarea șefiei Pentagonului, Austin l-a inclus nu numai pe omologul său japonez, ci și pe miniștrii Apărării din India și Australia, celelalte două state din Quad, precum și pe comandantul armatei sud-coreene.

În ultimii trei ani, America a extins cooperarea militară cu India, care consideră China un pericol major, atât la granița sa nordică, - acolo unde, anul trecut, au izbucnit primele confruntări sângeroase dintre cele două tabere din ultimii 45 de ani, soldate cu moartea a zeci de soldați indieni - , cât și în mările sale sudice. Într-o convorbire telefonică purtată miercuri cu ministrul indian al Apărării, Rajnath Singh, Austin a remarcat că parteneriatul de apărare dintre cele două țări „este construit pe valori comune și pe interesul bilateral de a asigura o zonă indo-pacifică liberă și deschisă”, a precizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de AFP.

Un mesaj similar fusese transmis de Austin cu numai o zi înainte și ministrului australian al Apărării, Linda Reynolds. Austin „a subliniat importanța menținerii unei zone indo-pacifice libere și deschise, bazată pe legislația și normele internaționale existente, într-o regiune fără comportamente maligne”, a adăugat Kirby.

„Războiul dintre SUA și China e foarte aproape!”

Concomitent, la numai trei zile de la învestirea lui Biden, Departamentul de Stat al SUA, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Ned Price, avertizase China să lase în pace Taiwanul, al cărui spațiu aerian este aproape zilnic încălcat de avioane de luptă trimise de Beijing. „Angajamentul nostru față de Taiwan este extrem de puternic!”, a afirmat Price, la doar câteva zile după ce documente ale fostei administrații de la Casa Albă dezvăluiau că SUA intenționează să intervină în forță, dacă armata chineză invadează Taiwanul.

La jumătatea lunii, unul dintre cei mai influenți politicieni australieni, senatorul liberal Jim Molan, avertiza că, „foarte probabil, în următorii trei până la cinci ani sau în următorii cinci până la zece ani, vom fi implicați într-un război între China și Statele Unite!”. „Probabilitatea izbucnirii acestui război, fie dintr-un motiv legitim, precum invadarea Taiwanului de către China - ceea ce ar genera o reacție din partea SUA, a noastră și a altor state din regiune -, fie dintr-o cauză accidentală este extrem de ridicată”, a adăugat el. Chinezii „amenință Taiwanul în fiecare zi, încalcă spațiul aerian japonez și au furat Marea Chinei de Sud, contrar legislației internaționale”, a spus Molan la „Seven Network”, una dintre cele mai populare televiziuni din Australia.

Spre un „NATO asiatic”

În octombrie, anul trecut,Mike Pompeo, fostul șef al diplomației americane, s-a întâlnit, la Tokyo, cu omologii săi din Quad, în încercarea de a impulsiona o alianță solidă, capabilă să contracareze puterea militară în plină ascensiune a Chinei pe continentul asiatic. Politica externă agresivă promovată de președintele chinez, Xi Jinping, bazată pe ambițiile declarate ale Beijingului de a concura SUA pentru statutul de lider militar mondial, determinase administrația Trump să considere China unul dintre principalele pericole la adresa securității naționale americane.

Același pericol este resimțit, concomitent, și de alte state, aflate în raza directă de acțiune a chinezilor. SUA încearcă să profite de tendința democrațiilor din zona Asia-Pacific de a se apropia între ele, de teama Chinei, și au avansat ideea creării unui „NATO asiatic”, o structură de securitate capabilă să combată pericolul reprezentat de Beijing. Potrivit Pentagonului, China a devenit, în 2020, cea mai numeroasă putere militară navală a lumii și, până la jumătatea acestui secol, și-a propus să aibă o armată cel puțin la fel de puternică și dominantă precum cea a SUA, dublându-și arsenalul nuclear și construind o rețea de baze militare pe teritoriul altor state. De altfel, războiul de anduranță contra Beijingului pare, deocamdată, singurul punct comun al administrațiilor Biden și Trump.

Foarte probabil, în următorii trei până la cinci ani sau în următorii cinci până la zece ani, vom fi implicați într-un război între China și SUA!

Jim Molan