Chinezii devin tovarăși la cataramă cu rușii, nord-coreenii și iranienii. Alianța contra Occidentului

În ultimele zile, China a simțit pe propria piele efectele noii strategii americane față de Beijing. Mai întâi, a fost muștruluiala serioasă pe tema drepturilor omului, administrată de șeful diplomației de la Washington omologului său chinez, cu ocazia primei întâlniri oficiale bilaterale la nivel înalt de la instalarea lui Joe Biden la Casa Albă. Apoi, câteva zile mai târziu, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Canada și Statele Unite și-au coordonat eforturile pentru a sancționa abuzurile comise de chinezi contra populației musulmane minoritare din provincia Xinjiang. La rândul lor, Australia și Noua Zeelandă, aliații SUA, au sărit cu declarații oficiale de condamnare a politicii Beijingului în privința uigurilor. Acum, a venit și rândul Chinei să demonstreze că are prieteni de nădejde. 

La două luni de la instalarea lui Joe Biden în fruntea administrației de la Washington, strategia sa de a forma o alianță de state prietene, cu scopul de a exercita o presiune constantă asupra Chinei, începe să dea primele rezultate. Tactica noului executiv al SUA îi aruncă însă pe chinezii direct în brațele aliaților săi de conjunctură, între care se regăsesc cei mai aprigi adversari ai ultimelor administrații americane: Rusia, Coreea de Nord și Iranul. Prin extinderea spectaculoasă a relațiilor sale economice și comerciale internaționale, China exercită o influență extrem de mare în rândul acestor puteri militare mondiale, aflate într-un conflict permanent cu Occidentul, iar reapropierea Beijingului de țările ostile americanilor poate complica agenda internațională a lui Biden, într-o lume tot mai polarizată.

Implozie cu Europa

Pentru Beijing, sancționarea de către UE a unor oficialități și entități din provincia Xinjiang pentru „încălcări grave ale drepturilor omului” contra minorităţii uigure, la începutul acestei săptămâni, a fost, probabil, o surpriză. Este vorba despre primele sancțiuni adoptate de blocul comunitar contra chinezilor, după masacrul din Piața Tiananmen, din 1989. Măsurile punitive ale UE au căzut într-un moment în care Beijingul credea că s-a apropiat suficient de mult de europeni, mai ales după ce finalizarea acordului bilateral de investiții, negociat cu blocul comunitar timp de șapte ani, intrase pe linie dreaptă. China a ripostat imediat, sancționând europarlamentari, personalități academice și entități europene, iar acordul de investiții se află acum într-un mare impas. Războiul declarațiilor dintre cele două părți a escaladat spectaculos în ultimele zile, în care guverne din UE i-au convocat pe ambasadorii chinezi pentru proteste, iar China le-a bătut obrazul liderilor de la Bruxelles, invocând atrocități istorice ale europenilor, inclusiv Holocaustul. Și, chiar dacă în acest moment câteva state europene au interese de afaceri cu Beijingul – spre exemplu 40% din vânzările celor mai mari trei producători germani de mașini sunt absorbite de piața chineză -, este foarte puțin probabil ca, deocamdată, tratatul de investiții cu China să fie parafat de către un parlament ce include membri proaspăt sancționați de gigantul asiatic.

Kremlinul intră în scenă

Concomitent cu implozia neașteptată a relațiilor sino-europene, pe scenă și-a făcut apariția Rusia. La numai trei zile după ce secretarul de Stat, Anthony Blinken, și consilierul american pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, îi admonestaseră serios pe omologii lor chinezi în timpul primei lor întâlniri oficiale, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, ateriza, luni, în China. Aici, el a cerut Chinei și Rusiei, „două țări care gândesc la fel”, să-și unească forțele pentru a distruge influența dolarului american asupra sistemului internațional de plăți, care permite impunerea de sancțiuni de către SUA. America se bazează „pe alianțele politico-militare din era Războiului Rece”, a mai spus Lavrov, lovind astfel prin ricoșeu și Uniunea Europeană. Afirmațiile demnitarului rus au fost în asentimentul Ministerului chinez de Externe, care a remarcat că SUA și aliații săi „s-au coordonat în această săptămână, ca și când ar fi pregătit o luptă de stradă.” „Priviți însă pe hartă și observați că, noi, China, avem prieteni în toată lumea. De ce ne-am îngrijora?”, a precizat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Hua Chunying, citată de agențiile internaționale de presă. Vizita oficială a lui Lavrov a fost, de altfel, ultimul episod al eforturilor de îmbunătățire a relațiilor bilaterale dintre China și Rusia, doi vecini care de-a lungul istoriei nu au avut prea mare încredere unul în celălalt. În 2018, însă, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, făcea clătite cu președintele Xi Jinping la Vladivostok, în timp ce soldații chinezi se alăturau contingentelor de 300.000 de ruși, participând la cel mai mare exercițiu militar organizat de Rusia de la sfârșitul Războiului Rece. Mai mult, în ultimii ani, Rusia a devenit tot mai legată de economia chineză. Deși produsul său intern brut este eclipsat de cel al Chinei, Rusia joacă un rol crucial în această relație, fiind cel de-al doilea cel mai mare furnizor de petrol pentru chinezi, la foarte mică distanță de Arabia Saudită. Michael McFaul, fost ambasador al SUA la Moscova în timpul mandatului președintelui Barack Obama, declara recent că Putin și Xi acționează împreună, atât din cauza condițiilor geopolitice, cât și a propriilor personalități dictatoriale și naționaliste. McFaul nuanțează însă tabloul idilic al colaborării bilaterale dintre Moscova și Beijing. „Putin s-a hotărât că noi și instituțiile noastre multilaterale suntem dușmanul și îi dorește pe chinezi alături de el, într-un bloc cu vederi înguste. Cred, totuși, că Beijingul nu a luat încă o decizie în acest sens. Chinezii nu se simt comod cu ideea de bloc”, a precizat el.

Alianțe cu Kim și Teheran

Beijingul nu se bazează doar pe ruși. Luni, președintele Xi i-a trimis un mesaj liderului nord-coreean, Kim Jong-un, lăudând „relația tovărășească” bilaterală istorică dintre cele două state și promițând Phenianului noi ajutoare umanitare. Potrivit presei nord-coreene, Kim i-a răspuns printr-un mesaj în care subliniază „unitatea și cooperarea” cu China în fața noii administrații „ostile” americane. Coreea de Nord lansase deja în weekend primul său test cu rachete de când Biden se află în fruntea Casei Albe. În același timp, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a plecat miercuri într-un turneu în Orientul Mijlociu, care va cuprinde și Iranul, un alt inamic declarat al SUA. 

Promovată de Donald Trump, politica de ostilitate față de China a fost preluată din mers de Joe Biden. Deocamdată, cele două puteri recimentează alianțe, prefigurând o nouă confruntare pe viață și pe moarte.