CJUE dă câte o lovitură Ungariei și Slovaciei

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins, ieri, plângerile depuse de Ungaria și Slovacia împotriva cotelor obligatorii de imigranți impuse de blocul comunitar. Forul suprem european a confirmat astfel dreptul autorităților centrale de la Bruxelles de a solicita statelor membre să primească solicitanți de azil, conform unui sistem de cote criticat vehement de state din Europa Centrală și de Est.   

„Curtea respinge acţiunea înaintată de către Slovacia şi Ungaria contra mecanismului provizoriu pentru relocarea obligatorie a solicitanţilor de azil. Acest mecanism ajută Grecia şi Italia să facă faţă crizei migraţiei, începută în 2015, şi respectă principiul proporţionalităţii”, se arată într-un comunicat al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), citat de Reuters și BBC. Budapesta și Bratislava au contestat încă de la început legalitatea planului inițiat de către Comisia Europeană, în septembrie 2015, pentru a ajuta Grecia și Italia, supuse unei presiuni imense din partea valului mare de refugiați care fug de conflictele și sărăcia din Orientul Mijlociu, Africa și Asia. Planul european prevede preluarea unei cote dintre azilanții ajunși inițial în Grecia și Italia - în principal din Siria - de către celelalte state membre ale blocului comunitar. Numai în 2015, peste un milion de imigranți au pătruns în Europa, traversând Marea Mediterană. Conform planului trasat de Bruxelles, Ungaria avea obligația de a primi, într-o primă fază, 1.294 de persoane (peste 2.300 la final) și Slovacia, circa 800 (peste 1.400 la final), însă, până la 31 august, anul acesta, Ungaria nu primise niciun solicitant de azil relocat, iar Slovacia doar 16. Conform unor surse europene citate de Reuters, doar 27.428 de refugiați fuseseră relocați din Italia și Grecia până la sfârșitul lui august, din totalul de 160.000 care trebuia atins până în luna septembrie a acestui an. Cehia, Ungaria și Polonia refuză oficial să accepte cotele obligatorii, în timp ce Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia și Irlanda nu au relocat nici măcar o persoană din taberele de refugiați, scria în iulie „EU Observer”, care mai remarca faptul că până și Germania și Franța se aflau mult în urmă cu angajamentele asumate în această privință. Și România era menționată de sursa citată, în iulie, printre statele cu probleme, mai având de primit, până la începutul acestei luni, 3.546 de imigranți pentru a atinge cota fixată de Bruxelles. Din totalul de 6.351 de imigranți pe care vrea să îi plaseze aici Comisia Europeana, autoritățile de la București au declarat că pot să găzduiască și să integreze numai 1.785.

Amenințați cu procedura de infringement

După mai multe notificări, care s-au dovedit ineficiente, Comisia Europeană a declanșat, în luna iunie, procedura de infringement (încălcare a dreptului comunitar) contra Budapestei, Varșoviei și Pragăi. Slovacia nu a fost vizată de această procedură până în momentul de față.

„Decizia Curții de Justiție a UE este scandaloasă și iresponsabilă și are un caracter politic. Politica a violat

legea și valorile europene. Această decizie amenință securitatea și viitorul întregii Europe”.

Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe