Fantoma lui Osama bin Laden bântuie cancelariile occidentale

La un deceniu după ce a fost ucis în Pakistan de forțele speciale americane, Osama bin Laden, fondatorul și liderul organizației Al-Qaeda, considerată de mulți cea mai importantă rețea teroristă din lume, continuă să mobilizeze combatanți extremiști, chiar și în condițiile actualei polarizări a scenei jihadiste internaționale, care a suferit transformări radicale în ultimii ani. Deși cadavrul i-a fost aruncat în Marea Arabiei de la bordul unui portavion american la câteva ore după moartea sa, pentru a evita crearea unui loc de pelerinaj, Osama bin Laden rămâne un exemplu și un simbol pentru numeroși islamiști radicali. 

Liderul terorist a înțeles încă de la început importanța propagandei, care l-a ajutat să proiecteze imaginea lui charismatică mult timp după moartea sa. În rarele înregistrări în care putea fi vizionat atunci când avea de transmis mesaje importante, Osama bin Laden apărea întotdeauna alături de arma sa de asalt, cu toate că nu a prea fost văzut în acțiuni directe de luptă. „Osama bin Laden și-a gestionat foarte atent imaginea publică pentru a cultiva adepți dedicați”, susține Katherine Zimmerman, consultant al Proiectului pentru Amenințări Critice în cadrul „American Enterprise Institute”, grup de reflecție pentru cercetare în domeniul politicilor publice cu sediul în Washington. „Imaginea sa – cea a unui musulman devotat în haine tradiționale, însă întotdeauna lângă pușca sa de asalt AK-47 și, deseori, într-o vestă de camuflaj – a fost ajustată pentru a portretiza un lider al Jihadului, atât militar, cât și spiritual”, a mai spus Zimmerman, citată de AFP. Gândită minuțios, această imagine a devenit rapid una de mare succes, contribuind în special la recrutarea luptătorilor jihadiști. Și, deși mai era criticat câteodată din cauza apetenței sale pentru mass-media, Osama bin Laden a fost suficient de abil cât să înțeleagă importanța promovării mesajelor Al-Qaeda pe platformele publice, prin intermediul cărora a atras o armată de acoliți din întreaga lume. 

Capcana din Afganistan

După atacurile teroriste comise în SUA la 11 septembrie 2001 de către o celulă Al-Qaeda, la ordinele directe ale lui Bin Laden, care a coordonat masacrul de pe teritoriul afgan, Occidentul a cheltuit miliarde de dolari în încercarea de a-i învinge pe islamiștii radicali. Fără îndoială, numărul jihadiștilor la nivel mondial a crescut însă spectaculos la nivel mondial față de cei existenți cu 20 de ani în urmă. În aceste condiții, noul șef al Casei Albe, Joe Biden, care a decis să marcheze a 20-a comemorare a atentatelor din SUA prin retragerea totală a trupelor americane din Afganistan până în luna septembrie, nu va putea să anunțe victoria finală în cel mai lung război din istoria Americii, derulat timp de două decenii. Intervenția militară din Afganistan a costat până acum viețile a peste 2.400 de americani și mai mult de 2 trilioane de dolari, iar astăzi, inamicii talibani, alungați inițial în 2001, controlează aproape jumătate de țară și sunt mai aproape ca niciodată să preia din nou puterea. SUA au intervenit în forță în această țară la sfârșitul anului 2001, atât pentru a înlătura regimul taliban care coopera strâns cu Al-Qaeda și oferea adăpost membrilor săi, cât și pentru a destructura rețeaua teroristă. Osama bin Laden „nu numai că a amenințat cu atacarea Occidentului, dar a și reușit acest lucru, iar apoi a fost capabil să târască SUA într-un război de uzură pe care americanii nu aveau cum să-l câștige în Afganistan, exact așa cum și-a propus!”, remarca recent Colin Clark, director de cercetare al agenției de evaluare a riscurilor „Soufan Center”, citat de AFP. În paralel cu Afganistanul, Bin Laden a reușit să transforme zone de război în poligoane de antrenament pentru jihadiști, iar conflictele din Bosnia, Cecenia sau Somalia s-au dovedit baze ideale pentru extremiștii care, ulterior, au făcut ravagii în afara țărilor de origine. 

Un mit pentru jihadiști

După moartea lui Bin Laden, extremismul islamic s-a transformat radical. Al-Qaeda și-a pierdut statutul de principală rețea jihadistă, în favoarea grupării Stat Islamic, care, la apogeu, ajunsese să controleze teritorii din Siria și Irak. În pofida entuziasmului comun față de violență și ideologia extremistă, cele două organizații nu și-au unit niciodată forțele. Mai mult, ele au devenit adversare de moarte, confruntându-se pe fronturile din Siria și din vasta zonă africană Sahel. Osama bin Laden murise însă înaintea acestei schisme, astfel încât imaginea sa în rândul extremiștilor islamiști nu a avut de suferit în urma rupturii dintre Al-Qaeda și Stat Islamic. În plus, după cum consideră analiști ai fenomenului jihadist, numeroși membri ai organizației Stat Islamic se consideră în unele privințe adevărații succesori ai ideilor promovate de Bin Laden. Și astfel, cu timpul, fondatorul Al-Qaeda avea să devină un mit, spre deosebire de ceilalți lideri care s-au perindat la conducerea grupărilor radicale. Concomitent, rețeaua sa este acum mai mult o marcă și o franciză decât o organizație cu un centru de comandă. Filialele sale mai sunt active în zona Sahel, Somalia, Yemen și Siria, însă au dispărut aproape în totalitate în Occident. Cu toate acestea, fața lui Bin Laden apare încă pe tricouri, numele său este gravat pe lunetele automobilelor, iar portretele fostului lider Al-Qaeda sunt deseori agitate la diferite demonstrații. Imaginea sa este idolatrizată de mass-media jihadiste, fiind folosită din plin de propaganda fundamentalistă. Astfel, la zece ani de la moartea sa, Osama bin Laden reușește să-i mobilizeze încă pe extremiștii care au jurat răzbunare contra Occidentului. 

Trecut tumultuos

Osama bin Laden s-a născut în 1957, fiind, se pare, al 17-lea dintre cei 52 de copii ai lui Mohamed bin Laden, un miliardar cu afaceri în domeniul construcţiilor, care a făcut 80% din drumurile Arabiei Saudite. Moartea tatălui său, într-un accident de elicopter în 1968, i-a adus mai târziu lui Osama o avere de circa  25 de milioane de dolari. În timp ce studia ingineria civilă la Universitatea Regele Abdul Aziz din Arabia Saudită, Bin Laden a intrat în contact cu profesorii şi studenţii unei aripi conservatoare a islamului. El a ajuns să îmbrăţişeze islamul fundamentalist ca o contrapondere la ceea ce el considera a fi decadenţa Occidentului. Invazia sovietică din Afganistan, din decembrie 1979, a schimbat însă pentru totdeauna viaţa lui Bin Laden, care a îmbrăţişat cauza anticomunistă, mutându-se în Afganistan, unde, timp de zece ani, a participat la campania victorioasă contra rușilor, alături de mujahedini. CIA a avut un rol activ în înarmarea şi antrenarea mujahedinilor, inclusiv a lui Bin Laden. Sfârşitul războiului a adus însă o schimbare a convingerilor sale. În timpul conflictului din Golf, din 1991, ura sa faţă de Moscova s-a transferat către Washington, după ce 300.000 de soldaţi americani, inclusiv femei, şi-au făcut o bază în Arabia Saudită, ţară unde se află două dintre cele mai sfinte locuri ale islamului.