Lukașenko, încolțit de UE, SUA și protestatari

Ținut încă în brațe de Moscova, președintele Aleksandr Lukașenko nu pare să se sinchisească prea tare de amenințările europenilor sau de cele ale americanilor, care îi pregătesc un set de sancțiuni dure, atât pentru fraudarea alegerilor în urma cărora a obținut un al șaselea mandat în fruntea țării, cât și pentru reprimarea protestelor de stradă, de după mascarada electorală. În schimb, el simte că, la nivel național, legitimitatea sa este din ce în ce mai contestată, iar această nouă realitate devine imposibil de controlat.       

Deși încearcă să pară stăpân pe situație, liderul de la Minsk dă primele semne de neliniște. În mare taină, el a depus, miercuri, jurământul în calitate de președinte, în cadrul unei ceremonii desfășurate în spatele ușilor închise, despre care s-a aflat de abia după încheierea ei. Mișcarea a provocat reacții rapide la Bruxelles și la Washington, iar străzile capitalei belaruse au fost invadate de manifestanții care s-au săturat de dictatorul aflat deja la putere de 26 de ani. Uniunea Europeană refuză să-l recunoască pe Lukașenko drept președinte al Belarusului, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell, imediat după depunerea jurământului de către liderul de la Minsk. Oficialul european a atras atenţia asupra „lipsei oricărei legitimităţi democratice” a președintelui belarus şi a cerut o „reevaluare a relaţiilor” dintre blocul comunitar și Minsk. Alegerile din 9 august „nu au fost nici libere, nici corecte. UE nu recunoaşte rezultatele falsificate ale acestora. În consecinţă, aşa-zisa «depunere de jurământ» din 23 septembrie şi noul mandat pe care Aleksandr Lukaşenko pretinde că l-a obținut nu au nicio legitimitate democratică”, susține Borrell, într-un comunicat citat de AFP. „Această «depunere de jurământ» contrazice direct voinţa unor pături largi ale populaţiei belaruse, exprimată în numeroase manifestaţii paşnice, fără precedent (...) şi ea nu va face decât să agraveze criza politică” din ţară, a afirmat Borrell. „Având în vedere situaţia actuală, UE îşi va reevalua relaţiile cu Belarus”, a mai spus el, cerând, în același timp, încetarea violențelor contra protestatarilor, eliberarea imediată a celor arestați în timpul demonstrațiilor anti-Lukașenko, precum și organizarea de „noi alegeri, democratice”. UE pregătește deja sancţiuni contra a 40 de personalităţi belaruse considerate responsabile de violențe la adresa manifestanţilor şi are în vedere, de asemenea, măsuri împotriva lui Lukaşenko. Pentru intrarea lor în vigoare este însă nevoie de unanimitate, iar Cipru condiționează deocamdată votul său de adoptarea unor măsuri contra Turciei, în vederea încetării activităților de foraj pentru gaz în apele teritoriale cipriote. Alte două state, Suedia și Finanda, refuză sancționarea lui Lukașenko pentru a permite o mediere din partea OSCE, a cărei președinție va fi deținută de suedezi. În schimb, la rândul său, Departamentul de Stat american a anunțat că SUA „nu îl pot considera pe Aleksandr Lukaşenko drept preşedinte legitim ales al Belarusului”. „Alegerile din 9 august nu au fost nici libere, nici corecte. Rezultatele anunţate au fost fraudate şi nu conferă nicio legitimitate”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane, citat de France Presse. Administrația de la Washington a lansat apoi un apel la „dialog naţional”, care să le permită cetățenilor din Belarus „să se bucure de dreptul lor de a-şi desemna conducătorii prin alegeri libere şi corecte şi sub observaţie internaţională”.

Ținut „pe aparate” de ruși

Ținut „pe aparate” de ruși, dictatorul de la Minsk susține însă că nu este interesat să fie recunoscut ca preşedinte de către Occident. „Strigă că nu ne recunosc. Ştiţi, nu le-am cerut niciodată să ne recunoască, să ne recunoască alegerile, să ne recunoască preşedintele reales”, a declarat Lukașenko, ieri, conform agenţiei oficiale de presă Belta, citată de AFP. În pofida unei populații de numai 9,5 milioane, Belarus este considerat de către Moscova atât un stat-tampon contra NATO, cât și un important canal pentru exporturile de gaz și petrol ale Rusiei. La o reuniune de săptămâna trecută, președintele Vladimir Putin i-a acordat lui Lukașenko un împrumut de 1,5 miliarde de dolari, iar cele două state au organizat exercițiile militare intitulate „Frăția Slavă” pe teritoriul belarus. În cadrul acestor exerciții, parașutiști ruși au fost desfășurați, miercuri, în Belarus, în timp ce pe străzile din Minsk sute de persoane erau arestate pentru organizarea unor proteste spontane, după ceremonia de învestitură. Deocamdată, Lukașenko se simte în siguranță. Falia dintre el și concentățenii săi se adâncește însă tot mai periculos.  

„Alegerile din 9 august nu au fost nici libere, nici corecte. Rezultatele anunţate au fost fraudate şi nu conferă nicio legitimitate.”

Departamentul de Stat al SUA