Miniștrii de externe din statele membre ale UE analizează răspunsul blocului comunitar în cazul lui Aleksei Navalnîi

Miniștrii de externe din statele membre ale Uniunii Europene analizează luni, al Bruxelles, răspunsul pe care blocul comunitar îl va da după plasarea în detenție a opozantului rus Aleksei Navalnîi și arestarea în masă din timpul protestelor desfășurate în weekend în Rusia, notează Reuters.

Majoritatea statelor membre UE doresc să mai aștepte înainte de a decide aplicarea unor măsuri mai stricte împotriva Rusiei.

Aleksei Navalnîi a fost arestat în 17 ianuarie la punctul de control al pașapoartelor de pe aeroportul Șeremetievo din Moscova, după ce a revenit de la Berlin, unde fusese spitalizat din august anul trecut din cauza otrăvirii cu agentul neurotoxic Noviciok.

În urma protestelor care au avut loc în weekend în Rusia au fost arestate peste 3.000 de persoane printre care și soția lui Aleksei Navalnîi, Yulia Navalnîia.  

Estonia, Letonia și Lituania doresc ca Uniunea Europeană să adopte o poziție mai dură față de Moscova. De asemenea, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a condamnat tratamentul la care au fost supuși manifestanții în Rusia.

De asemenea, Uniunea Europeană, SUA și Marea Britanie au criticat arestarea opozantului Aleksei Navalnîi și au cerut eliberarea imediată a acestuia. Totuși administrația Vladimir Putin a precizat că nu va lua în considerare solicitările Occidentului de eliberare.

„Nu vom lua în considerare solicitările Occidentului. Este vorba de o afacere internă a Rusiei și nu permitem nimănui să se implice”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, luni, la Bruxelles, că România a condamnat arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, cât și reprimarea manifestațiilor de susținere a acestuia.

„Voi reitera faptul că România a condamnat arestarea lui Navalnîi, care este inacceptabilă, voi repeta opinia noastră că represiunea la adresa opoziţiei, doar pentru faptul că este opoziţie, este inacceptabilă, nu este democratică. De fapt, opoziţia, chiar cea neparlamentară sau nesistemică, are de asemenea drepturi şi cred că acestea trebuie să fie recunoscute de autorităţi", a afirmat Aurescu.