Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cotidianul ungar Magyar Hirlap publică mai multe articole despre alegerile din România. Titlurile şi concluziile sunt aceleaşi: “Ponta are prima şansă la alegerile din România. USL va obţine o victorie lejeră la alegerile parlamentare de duminică”. Corespondentul Magyar Hirlap în România, Kristaly Lehel, remarcă într-un editorial că alegerile sunt precum un bazar. “Pe de-o parte este plasat standul UDMR, unde Szasz Jeno împarte fluturaşe electorale. Lângă ei se află standul PPMT, unde predomină mesajele autonomiste şi solicitările pentru federalizarea României. În partea opusă sunt standurile alianţelor politice româneşti. Lângă USL şi-a făcut cuib şi ARD. Pentru ei laleaua maghiară nu mai miroase atât de urât precum o afirmau cu puţin timp în urmă. Iar ca ecuaţia să nu fie atât de simplă, lângă ei se afişează şi partidul populist PP-DD. Caut oferta pentru vechiul spirit transilvănean, însă acesta nu se regăseşte la acest bazar. Cel mai gălăgios stand este al UDMR. Szasz strigă ca din gură de şarpe că vorbeşte în calitate de persoană privată când spune că PPMT nu va intra în Parlament şi nu trebuie votat. În tot acest timp, răsună glasul lui Kelemen Hunor care anunţă că nu exclude o coaliţie guvernamentală cu USL, dar nici cu ARD. Sondajele indică 1% pentru PPMT. În realitate, mă îndoiesc că sunt doar 1% oameni cu cap limpede în rândul maghiarilor din România. Părăsesc bazarul urât mirositor cu convingerea că încă sunt speranţe”, scrie Kristaly Lehel în Magyar Hirlap, publicaţie care titrează într-un articol de ultima oră că “UDMR s-ar vinde din nou românilor”.
La rândul său, cotidianul Magyar Nemzet scoate în evidenţă ultimele ieşiri publice ale preşedintelui Traian Băsescu. Jurnaliştii maghiari prezintă declaraţiile preşedintelui şi sublinează că acesta va numi premier un reprezentant al unui partid şi nu al unei alianţe politice.
Lupte maghiaro-maghiare
Nepszabadsag îşi îndreaptă atenţia către PPMT, considerând că “tot mai mulţi români sunt adepţi ai federalizării României”, în timp ce hirado.hu remarcă că “lupta maghiaro-maghiară din România se aproprie de final”.
Cotidianul francez Les Echos publică o amplă analiză a alegerilor din România, întocmită pentru Fundaţia Robert Schuman de Corinne Deloy. În viziunea autoarei, “românii sunt chemaţi la urne la 9 decembrie pentru a-şi reînnoi cele două Camere ale Parlamentul. Lupta electorală opune Uniunea Social-Liberală, Alianţa dreptei româneşti, Uniunea Democratică a Maghiarilor din România şi Partidul Poporului. Aceste alegeri parlamentare marchează un nou act în lupta care îl opune pe preşedintele Republicii, Traian Băsescu (Partidul Democrat-Liberal, PD-L), premierului Victor Ponta (Partidul Social-Democrat, PSD). Pentru aceasta, 78.454 de birouri de vot vor fi deschise în ţară şi 295 în străinătate, unde trăiesc numeroşi români – 55 de birouri în Italia, 42 în Spania şi 24 în Statele Unite)”, notează autoarea, care subliniază că Guvernul a limitat la începutul lui noiembrie la 10 lei valoarea cadourilor care pot fi oferite alegătorilor de către candidaţii aflaţi în campanie electorală, pentru a se evita cumpărarea de voturi.
“În plină criză economică şi politică”
“Guvernată de la 7 mai de o alianţă - la prima vedere paradoxală, pentru că reuneşte stânga şi dreapta – România este o ţară aflată în plină criză, politică şi economică. Cele două partide aliate la 5 februarie 2011 pentru a forma Uniunea Social-Liberală (USL) au avut ca scop detronarea preşedintelui Traian Băsescu, care a fost mult timp omul politic cel mai popular din România, dar a cărui cotă de popularitate s-a prăbuşit de când a impus ţării măsuri de austeritate economică şi de când a încercat să impună o reformă a sănătăţii care certifica intrarea sectorului privat în asigurările de sănătate”, opinează autoarea.
“Tentativa de destituire a şefului statului a eşuat: referendumul organizat de Guvern la 29 iulie a fost invalidat din cauza participării insuficiente. La încheierea referendumului, susţinătorii Guvernului lui Victor Ponta au contestat validitatea listelor electorale, izbucnind o polemică pe tema numărului alegătorilor români care trăiesc în străinătate.
“Referendumul din 29 iulie nu a pus capăt crizei politice româneşti, care, din contră, s-a agravat. Tensiunile dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta rămân foarte puternice şi otrăvesc scena politică naţională”, se mai arată în analiza citată.
Despre protestele din iarnă
“Impunerea de către şeful Guvernului a unei politici de reducere drastică a cheltuielilor publice şi de suprimare a circa 200.000 de posturi de funcţionari, cerută de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de Uniunea Europeană (UE) în schimbul unui împrumut de 20 de miliarde de euro în mai 2009 la Bucureşti a scos mulţi români în stradă, în ianuarie trecut. În martie 2011, România a semnat un nou acord de împrumut de 5 miliarde de euro. “Coabitarea dintre preşedintele Republicii şi premier s-a dovedit dificilă, chiar imposibilă, încă de la venirea la putere a noului Guvern. La jumătatea lui septembrie, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat întreaga clasă politică română, afirmând că politicienii trebuie să acţioneze cu responsabilitate şi reţinere şi să se concentreze pe necesitatea urgentă de a restabili stabilitatea instituţională şi politică a ţării”, scrie Les Echos.
Analiza mai enumeră forţele politice prezente pe scena politicii româneşti, programele cu care acestea se prezintă în alegeri, cifrele furnizate de sondajele de opinie preelectorale, rezultatele obţinute de partide la alegerile locale din iunie, descriind în detaliu sistemul politic românesc, cu actuala componenţă a Parlamentului. În încheiere, întrebarea este, în opinia analistului, dacă USL va obţine majoritatea absolută, căci nimeni nu se îndoieşte de victoria anunţată a Uniunii.
