Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Indepartarea de la putere a lui Muammar al-Gaddafi s-ar putea dovedi un pariu petrolier castigator pentru Occident, insa noul regim de la Tripoli da deja un semnal negativ al pozitionarii sale in privinta terorismului global. Mohammed al-Alagi, ministrul de Justitie al Consiliului National de Tranzitie din Libia a declarat, citat de Reuters, ca Abdel Basset Ali al-Megrahi, condamnat pentru organizarea atentatului de la Lockerbie (Scotia - Marea Britanie), din 1988, nu va fi extradat.
Megrahi a fost eliberat, in urma cu doi ani, din inchisoare, de Marea Britanie, pe considerentul ca era bolnav grav, in faza terminala. A fost primit ca un erou in Libia si s-a dovedit ca era mai sanatos decat s-a crezut. Acest fapt a starnit furia Statelor Unite, care au cerut extradarea lui Megrahi. E posibil ca situatia lui Gaddafi sa fi fost alta acum, daca s-ar fi grabit sa le faca pe plac americanilor in aceasta privinta.
Ieri, CNN a difuzat un video cu Megrahi aflat pe un pat, cu o masca de oxigen pe fata. Fiul lui Megrahi pretinde ca tatal sau este in coma, fara alt suport medical in afara mastii cu oxigen. Iar New York Times a punctat faptul ca moartea lui Megrahi ar putea sterge tensiunile care s-au generat intre noul Guvern de la Tripoli si aliatii occidentali, dupa declaratiile ministrului de Justitie al-Alagi. Acesta a fost extrem de transant: 'Al-Megrahi a fost deja judecat si nu va mai fi judecat din nou. Noi nu extradam cetateni libieni. Gaddafi o facea'.
Megrahi, seful securitatii Liniilor Aeriene Arabe Libiene, a fost extradat de Gaddafi, dupa mai bine de 10 ani de la atentate, judecat in Olanda (in cadrul a ceea ce, multi observatori internationali au considerat a fi fost un simulacru de proces) si condamnat la 27 de ani de inchisoare, pentru uciderea a 270 de oameni, in absenta unor dovezi indubitabile. A ispasit 8 ani intr-o inchisoare din Scotia si a fost eliberat de autoritatile britanice, din considerente umanitare, pe 20 august 2009, in pofida opozitiei puternice a SUA. Guvernul de la Washington a insistat pentru re-audierea lui Megrahi, cu scopul declarat de a lamuri toate ramificatiile atentatului de la Lockerbie.
In avionul prabusit la 21 decembrie 1988, dupa explozia unei bombe plantata la bordul acestuia, se aflau, intre cei 243 de pasageri, 4 ofiteri de securitate americani: un ofiter CIA ce activa in Beirut (Liban), un ofiter DIA (Defense Intelligence Agency) tot din Beirut si doi ofiteri de securitate de la ambasadele SUA din Beirut si Nicosia (Cipru). Au existat zvonuri, neconfirmate oficial, ca la bord se mai afla inca un agent secret.
Prezenta agentilor americani a generat imediat dupa atentat o teorie a conspiratiei, iar evenimentele ce s-au succedat par sa o fi confirmat. Motivul atentatului pare sa fi fost razbunarea pentru numeroasele incidente armate americano-libiene din anii ’80: doborarea de catre americani a unui avion de lupta libian in 1981 si scufundarea mai multor nave libiene, in anii urmatori; explozia unui club din Berlinul de Vest, in aprilie 1986, care a ucis 3 soldati americani si a ranit 230, bombardarea in replica a oraselor Tripoli si Bengazi; sechestarea unui avion american pe aeroportul din Karachi (Pakistan) si uciderea a 20 de pasageri (trei cetateni americani) de catre patru teroristi ai organizatiei Abu Nidal ce se considera ca au fost angajati de Gaddafi; sustinerea de catre americani a Ciad-ului, in conflictul armat pe care Libia l-a avut cu statul de la Sud-ul sau, conflict incheiat astfel cu o capitulare rusinoasa a fortelor lui Gaddafi, ce si-a vazut spulberate ambitiile de a deveni un mare lider african.
Dupa condamnarea lui Megrahi, in august 2003 Libia a admis, oficial, responsabilitatea pentru atentat, printr-o scrisoare adresata presedintelui Consiliului de Securitate al ONU, fara a arata remuscari pentru pierderile de vieti omenesti.
In mai 2002, Libia le oferise rudelor celor 270 de victime ale atentatului din Lockerbie (243 pasageri, 16 membri ai echipajului si 11 victime de la sol) cate 10 milioane de dolari, conditionat de anularea sanctiunilor impuse de Natiunile Unite, de ridicarea embargo-ului comercial impus de Statele Unite si de eliminarea Libiei din lista americana a tarilor care sponsorizeaza terorismul. In 2003, au fost achitati cate 8 milioane de dolari, diferenta nefiind platita intrucat SUA nu eliminasera Libia din lista statelor care finanteaza terorismul.
Eliminarea din lista a survenit in 2006, iar in octombrie 2008, Libia a mai achitat 1,5 miliarde de dolari, reprezentand atat diferenta de compensatii pentru rudele victimelor atentatului de la Lockerbie, cat si alte compensatii: pentru rudele victimelor unui atentat asupra unui avion francez (in 1989, 171 de victime), pentru rudele victimelor atentatului de la discoteca din Berlinul de Vest cat si pentru rudele… libienilor ucisi de bombardamentele americane din Tripoli si Bengazi.
