Palestinienii și israelienii dau cu rachete în Casa Albă 

Valul de violență izbucnit în ultimele zile în Ierusalim a luat prin surprindere administrația Biden, care se chinuie de patru luni să schițeze o politică coerentă în Orientul Mijlociu, spre nemulțumirea Israelului, dar și a Autorității Palestiniene. Ezitarea noului lider american de a se implica mult mai ferm în vederea soluționării unui conflict ce durează de decenii a creat în regiune un vid de putere, exacerbat de situația politică neclară din Israel și de incertitudinea ce planează asupra viitorului conducerii palestiniene. Atât statul evreu, cât și Autoritatea Palestiniană vociferează după susținere externă, fiind total nemulțumite de încercările șovăielnice ale Casei Albe de a stabili o linie de mijloc în relația cu părțile implicate în conflict.  

Eforturile noii administrații americane de a nu supăra pe nimeni în conflictul israeliano-palestinian deranjează pe toată lumea. Statul evreu și conducerea din Ramallah au condamnat, în egală măsură, apelurile la calm ale diplomației de la Washington, adresate tuturor părților angrenate în conflictul dintre trupele israeliene și palestinienii din estul Ierusalimului. Incidentele au erupt în ultimele zile cu violență, escaladând în atacuri cu rachete asupra Israelului, lansate de organizația radicală Hamas din Fâșia Gaza, și raiduri militare devastatoare de răspuns, ordonate de premierul Benjamin Netanyahu. „Mesajul Departamentului de Stat american este de neacceptat pentru mine!”, a tunat pe Twitter ambasadorul Israelului în SUA, Gilad Erdan. „Este imposibil de pus în același mesaj declarații ale liderilor israelieni, care fac un apel la calm, alături de cele ale instigatorilor și organizațiilor teroriste, care lansează proiectile și rachete!”, a reacționat Erdan. De cealaltă parte, frustrarea palestiniană la adresa SUA a izbucnit, la rândul său, în contextul în care administrația Biden a obstrucționat o declarație a Consiliului de Securitate al ONU, considerată de Washington mult prea nefavorabilă Israelului. „Paralizarea continuă a Consiliului de Securitate în privința situației din Palestina este de neacceptat!”, a protestat, marți, ambasadorul palestinian la Națiunile Unite, Riyad Mansour. „Comunitatea internațională și în special Consiliul de Securitate trebuie să condamne toate acțiunile ilegale ale Israelului”, a adăugat el. 

Mesaje amestecate, fără coerență

De mai multă vreme, atât israelienii, cât și palestinienii susțin că administrația Biden pare să urmeze o strategie provizorie, lipsită de coerență și plină de mesaje amestecate, care nu sunt băgate în seamă de niciuna dintre părțile beligerante, așa cum se întâmplă, de altfel, și în aceste zile. Firește, executivul de la Washington neagă aceste critici. „Nu este vorba despre faptul că nu am reușit să prioritizăm” situația din zonă, spunea, marți, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, făcând un rezumat al convorbirii telefonice dintre șeful diplomației americane, Antony Blinken, și omologul său israelian. „SUA fac tot ce pot, având în vedere că posibilitățile noastre în anumite situații vor fi, în unele cazuri, limitate”, a explicat Price, citat de agențiile americane de știri. La începutul mandatului, președintele Biden fusese lăudat, ce-i drept cu moderație, de numeroși analiști politici specializați în Orientul Mijlociu, atunci când a anunțat că va abandona poziția de susținere necondiționată a Israelului, adoptată de predecesorul său, Donald Trump. Concomitent, Biden i-a încurajat provizoriu pe palestinieni, reluând ajutorul acordat acestora, precum și contactele diplomatice. Cu toate acestea, el a păstrat elemente-cheie ale strategiei aplicate de Trump în regiune, inclusiv aspecte ce contravin unor poziții adoptate timp de decenii de către diplomația SUA în privința Ierusalimului și a legitimității implantărilor evreiești, pe care palestinienii le consideră ilegale și nedrepte. Reprezentanții administrației Biden s-au mulțumit să afirme că schimbările imediate ale politicii față de Israel și palestinieni ar avea efecte minore. De cealaltă parte, guvernul de la Ierusalim se teme că orice schimbare, oricât de mică, de la linia dură impusă de Trump față de palestinieni, precum și intențiile declarate ale lui Biden în privința readerării SUA la tratatul nuclear internațional cu Iranul reprezintă o amenințare directă la adresa securității statului evreu, chiar dacă noua administrație de la Washington încearcă să elaboreze strategii pe baza acordurilor de normalizare arabo-israeliene încheiate în timpul mandatului fostului șef al Casei Albe. Mai mult, Biden nu a numit încă un ambasador în Israel și nici măcar un emisar special pentru menținerea păcii în regiune. Prin comparație, stabilirea ambasadorului SUA în Israel fusese una din primele numiri făcute de Trump, fiind anunțată cu aproximativ o lună înaintea inaugurării mandatului său. Până și fostul președinte democrat, Barack Obama, alesese un emisar special pentru Orientul Mijlociu, încă din cea de-a doua sa zi la Casa Albă. Lipsa unui ambasador în Israel, precum și a unui consul general în Ierusalim lasă senzația deprioritizării Orientului Mijlociu de pe agenda diplomației americane și poate reprezenta o problemă serioasă în timpul unei crize de anvergura celei înregistrate în aceste zile. Nici palestinienii nu au mai multe motive de bucurie în privința ambiguității politicii americane. Administrația Biden s-a dovedit extrem de categorică în condamnarea atacului cu rachete al Hamas asupra Israelului, precum și în susținerea dreptului statului evreu la autoapărare. În schimb, în lunile scurse de la învestirea sa, noul executiv de la Washington nu a fost capabil sau pur și simplu nu a dorit să precizeze dacă palestinienii au, la rândul lor, același drept la autoapărare. De asemenea, Biden nu a modificat poziția SUA asupra interdicției  palestinienilor de a formula plângeri la Tribunalul Penal Internațional, pe motiv că nu au un stat recunoscut oficial. Mai mult, liderii din Ramallah consideră că poziția critică a SUA față de evacuarea palestinienilor din Ierusalimul de Est, principală cauză a ultimelor tensiuni din teritoriile autonome, a fost extrem de slabă. 

Viitor incert

Și, astfel, ajutorul necondiționat acordat israelienilor de către Donald Trump, precum și relațiile sale dezastruoase cu palestinienii au creat, după alegerea lui Joe Biden, un orizont de așteptare asupra căruia noua administrație nu a reușit până acum să se aplece. Actuala ambiguitate a diplomației americane în privința Orientului Mijlociu riscă să lase în continuare regiunea fără singurul său mediator important și fără perspectiva exercitării unor condiționări externe eficiente, capabile să-i țină în frâu atât pe palestinieni, cât și pe israelieni. Deocamdată, pe fondul apatiei americane, luptele se extind alarmant, riscând să degenereze într-un nou război. 

„SUA trebuie să solicite imediat încetarea focului și a activităților provocatoare și ilegale de colonizare. De asemenea, trebuie să ne reangajăm în colaborarea cu israelienii și palestinienii pentru a pune capăt acestui conflict.” 

Bernie Sanders, senator independent