România şi Ungaria, exemple negative pentru UE – Financial Times

Bruxelles-ul va înăspri condiţiile de aderare pentru statele care vor în UE
Bruxellesul va înăspri procesul de aderare pentru statele care doresc să se alăture blocului comunitar, "după ce recentele încălcări ale statului de drept în unele dintre noile state membre au subminat grav principiile democratice fundamentale ale Uniunii”, comentează cotidianul Financial Times într-un articol semnat de James Fontanella-Khan.

Noi criterii
Comisia Europeană a adăugat, de asemenea, noi controale şi criterii de referinţă pentru a monitoriza procesul de aderare al candidaţilor, care îi conferă puterea de a pune capăt procedurii de aderare anticipată, dacă există dovezi că ţara aspirantă nu satisface cerinţele privind reforma. "Reformele sunt încă în curs de desfăşurare în cele mai multe ţări”, a declarat Comisia, precizând că "drepturile omului, buna guvernanţă, statul de drept, inclusiv lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, capacitatea administrativă, şomajul, reforma economică şi incluziunea socială rămân provocări majore” pentru aceste ţări.

Lecţii
Stefan Füle, comisarul UE pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, a recunoscut că Bruxellesul a învăţat din greşelile trecutului în timpul procesului de aderare pentru Ungaria şi România.

"Lecţiile învăţate din extinderile anterioare subliniază importanţa  accentului pus pe aceste domenii şi pe îmbunătăţirea în continuare a calităţii procesului”, se arată într-un raport al Comisiei, care a evaluat politica de extindere a UE. "Noua abordare a negocierilor în domeniul respectării statului de drept introduce necesitatea unor realizări solide în ceea ce priveşte implementarea reformei pe parcursul procesului de negociere. Reformele trebuie să fie profund înrădăcinate, pentru a fi ireversibile”, se arată în raport.

Îngrijorările
"Acţiunile întreprinse în ultimul an de către Guvernele de la Bucureşti şi Budapesta au provocat îngrijorări serioase la Bruxelles, unde oficialii sunt preocupaţi de faptul că democraţia şi statul de drept 'au deraiat' în aceste ţări”, scrie James Fontanella-Khan.

Financial Times aminteşte că "premierul român Victor Ponta a folosit o serie de ordonanţe de urgenţă pentru a reduce puterile Curţii Constituţionale într-un efort de a-l suspenda pe preşedintele Traian Băsescu. Totodată, premierul Ungariei, Viktor Orban, a trecut prin Parlament o lege controversată privind mass-media, despre care criticii susţin că i-ar conferi puteri mai mari pentru a îngrădi libertatea de exprimare”. "Deşi în ambele cazuri oficiali europeni importanţi - printre care preşedintele CE, José Manuel Barroso - şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la ameninţările la adresa statului de drept, ei au avut puteri limitate în ceea ce priveşte încălcările comise”, subliniază FT.

Consecinţe
Noua atitudine a Comisiei va încetini probabil considerabil procesul de aderare pentru unele dintre cele nouă ţări aspirante la statutul de membru UE, în condiţiile în care se vor examina mai atent calificările democratice ale acestora, subliniază sursa citată.

În afară de Croaţia, care urmează să adere la UE în iulie 2013, şi de Islanda, care respectă deja mai multe principii ale UE, majoritatea ţărilor aspirante din Balcani, printre care Serbia, Kosovo, Muntenegru şi Albania, nu au şanse să adere la UE prea curând, susţin diplomaţii Uniunii.
"
Tigru fără colţi”?
UE intenţionează să îşi pună în aplicare normele prin impunerea de sancţiuni dure pe viitor, însă experienţa ne sugerează că nu va reuşi din cauza unor state importante din UE, susţine, pe de altă parte, un comentariu apărut în publicaţia germană Der Spiegel.

Atunci când vine vorba de a cere public o mai mare integrare, majoritatea liderilor nu vor să se lase mai prejos. "Avem nevoie de mai multă Europă, nu de mai puţină”, susţinea cancelarul german Angela Merkel. "Nu avem nevoie de mai puţină Europă, ci mai degrabă de o integrare mai inteligentă”, completa premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker. La rândul său, preşedintele francez Francois Hollande declara că liderii europeni sunt conştienţi că zona euro trebuie să aibă o politică economică comună.

Însă mulţi politicieni sunt nemulţumiţi de numeroasele norme şi reglementări pe care Bruxellesul le-a utilizat deja pentru a interveni în politicile economice ale ţărilor afectate de criză. Până în prezent, ameninţarea sancţiunilor UE a fost în principal limitată la statele membre mai mici.

Dublă măsură
De exemplu, spre începutul acestui an, Comisia a ameninţat că va suspenda subvenţiile pentru Ungaria. La scurt timp, premierul ungar naţionalist, Viktor Orban, a cedat în faţa cererilor formulate de Bruxelles, în condiţiile în care 97% din totalul investiţiilor publice în ţara sa este finanţat într-o măsură semnificativă de către UE.

Prin contrast, ţările mari, cum ar fi Spania, Italia şi Franţa au avut până în prezent puţine motive să se teamă. Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare de la Bruxelles, este suficient de înţelept pentru a nu îndepărta anumite ţări prin impunerea de sancţiuni, relevă Spiegel.

Măsuri ignorate
Spre exemplu, aşa-numitul "semestru european” este conceput pentru a coordona politicile economice ale naţiunilor europene. Echipe mari de eurocraţi atribuite fiecărei ţări efectuează analize elaborate şi fac recomandări - care de multe ori ajung la coşul de gunoi al capitalelor europene. "Semestrului european îi lipseşte capacitatea de penalizare”, explică Manfred Weber, vicepreşedintele grupului parlamentar al Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

De altfel, membrii PE au comandat recent un studiu pentru a compara recomandările formulate în 2011 şi 2012. Rezultatele au fost revelatoare: "În multe ţări, chiar şi în Germania, aproape nimic nu a fost implementat”, declara Sven Giegold, un europarlamentar al Partidului Verzilor.

Rezistenţă la reformă
De exemplu, Comisia Europeană a criticat faptul că lucrătorii germani care obţin venituri din al doilea loc de muncă au puţine stimulente de a lucra şi a recomandat reformarea prevederilor privind impozitarea veniturilor cuplurilor căsătorite. Cu toate acestea, Guvernul german nu a făcut nimic până acum în acest sens, problema fiind pur şi simplu prea politică.

Chiar şi ţări precum Spania au rămas neclintite. Potrivit raportului parlamentarilor UE, atunci când vine vorba de politica fiscală a Madridului, Spania a întreprins măsuri care merg într-o direcţie diferită de cea recomandată.

Gradul de rezistenţă la reformă chiar şi faţă de proiecte mici de reformă propuse de Bruxelles a devenit evident la ultimul summit UE de la 28 iunie, dedicat recomandărilor bugetare ale Comisiei Europene. Malta a obiectat la creşterea vârstei de pensionare, premierul finlandez a constatat că dezbaterea privind vârsta de pensionare va fi foarte dificilă, liderii din Cipru, Belgia şi Luxemburg s-au opus suspendării indexării automate a salariilor în funcţie de inflaţie, iar Bulgaria a criticat analiza proastă întreprinsă de Comisia Europeană.