Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Turcia ar fi făcut presiuni asupra alianţilor NATO pentru a dilua reacţia oficială în cazul deturnării de către Belarus a unui avion de pasageri şi arestarea jurnalistului Roman Protaşevici, duminică, au spus doi diplomaţi pentru Reuters.
NATO a dat publicităţii, miercuri, un comunicat de două paragrafe prin care condamnă aterizarea forţată a zborului Ryanair pentru a-l aresta pe jurnalistul Protaşevici, fără să includă vreo măsură punitivă pentru care au insistat ţările baltice şi Polonia.
De asemenea, comunicatul a fost mai puţin dur decât remarcile publice ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a numit incidentul o „deturnare de stat” şi l-a calificat drept revoltător.
Ankara a insistat ca orice menţiune de sprijin pentru mai multe sancţiuni occidentale împotriva Belarusului şi apelurile pentru eliberarea deţinuţilor politici din această ţară să fie lăsate în afara textului. Mai mult, o formulare care ameninţa cu suspendarea cooperării NATO cu Belarus a fost de asemenea înlăturată, au spus cei doi diplomaţi.
Motivele Turciei nu au fost clare de la început.
Unii diplomaţi sunt de părere că Ankara ar putea încerca să-şi menţină legăturile cu Moscova, cel mai apropiat aliat al Belarusului, şi să menţină legăturile cu Belarus prin intermediul Turkish Airlines, care are zboruri zilnice la Minsk.
O altă posibilitatea ar putea fi determinarea Turciei în a-i atrage pe turiştii ruşi în această vară, după pandemia de COVID-19.
Ministrul turc de Externe nu a răspuns unei solicitări Reuters de a comenta informaţiile.
„Comunicatul Consiliului Nord-Atlantic privind Belarus a fost convenit prin consens de toate cele 30 de ţări aliate. Nu intrăm în detalii asupra detaliilor discuţiilor din Consiliul Nord-Atlantic, care sunt confidenţiale”, a declarat un oficial al NATO.
Unul dintre diplomaţi susţine că Stoltenberg a obţinut acordul tuturor aliaţilor, inclusiv al Turciei, pentru textul final publicat pe site-ul NATO, pentru a evita divizări publice viitoare.
Insistenţa Turciei asupra diluării textului oficial a nemulţumit mai mulţi aliaţi, printre care Polonia, Lituania şi Letonia, care au cerut un text mai dur.
Un al treilea diplomat a spus că insistenţa Ankarei a fost motivată de dorinţa de a folosi cuvinte diferinte faţă de cele utilizate de Uniunea Europeană, care a detaliat propunerile pentru sancţiuni.
Turcia nu este membră a Uniunii Europene, deşi este o ţară candidată de mulţi ani.
„Mulţi aliaţi au fost nemulţumiţi de Turcia. Era important pentru NATO să răspundă şi este neclar de ce Ankara ar vrea să-l apere pe Lukaşenko” , a declarat un diplomat european prezent la discuţii.
Turcia a devenit un partener mai dificil în ultimii ani pentru unii aliaţi ai NATO, având dispute cu Franţa din cauza politicii sale în Libia, cu SUA în chestiunea Siriei şi cu Grecia asupra drepturilor de forare în Mediterana de Est. De asemenea, Turcia a cumpărat sisteme de rachete de apărare antiaeriană din Rusia, ţară despre care NATO spune că este un adversar care încearcă să destabilizeze Vestul. Totuşi, Turcia, care are a doua cea mai mare armată din NATO, se află într-o locaţie strategică între Europa şi Orientul Mijlociu şi are ieşiri la Marea Neagră şi Marea Mediterană, este prea important pentru ca UE şi SUA să o poată ignora.
Ankara a afirmat în mod repetat că susţine NATO, dar are dreptul de a-şi urma propria politică externă suverană.
(sursa: Mediafax)
