Teama de aeroporturi, considerate de mulți adevărate focare ale pandemiei de COVID-19, a renăscut dorința europenilor de a călători în trenuri cu vagoane de dormit. În ultimii ani, acestea fuseseră trase pe linie moartă, din cauza prețurilor ridicate de operare, precum și a preferinței clienților de a ajunge cât mai repede la destinație, la bordul avioanelor puse la dispoziție de companiile aeriene low cost.  

Costurile de exploatare extrem de ridicate pentru companiile feroviare, dorința oamenilor de a călători cât mai repede cu zboruri oferite la prețuri mici, dar și decizia marelui operator feroviar german „Deutsche Bahn” de a suspenda, în urmă cu șase ani, cursa care făcea legătura între Berlin și Paris au dus la dispariția treptată, din peisajul european, a trenurilor cu vagoane de dormit. Pandemia provocată de virusul provenit din China a declanșat însă o fobie generală față de sălile de așteptare și controalele sanitare și de securitate din aeroporturi, relansând, în mod neașteptat, moda călătoriilor în cușetele din vagoanele de dormit. Concomitent, după cum remarcă BBC, a fost readusă în atenție și îngrijorarea guvernelor și a societății occidentale în privința impactului devastator asupra mediului, pe care îl au zborurile pe distanțe scurte. În consecință, în ultimele săptămâni, companiile feroviare s-au întrecut în anunțuri și curse inaugurale. Joia trecută, guvernul suedez a declarat că va aloca fonduri pentru două noi rute feroviare, ce vor conecta orașele Stockholm și Malmö cu Hamburg și Bruxelles. Cu doar câteva zile înainte, ministrul francez al Transporturilor, Jean-Baptiste Djebbari, anunța că va fi reluată cursa feroviară de noapte între Paris și Nisa, după ce șeful statului, Emmanuel Macron, ceruse relansarea trenurilor cu vagoane de dormit. Deschizătorul de drumuri în privința relansării cușetelor la nivel european este însă operatorul austriac „Österreichische Bundesbahnen” (ÖBB), care a avut inspirația să cumpere 42 de vagoane de dormit de la „Deutsche Bahn”, în 2016. Acum, ÖBB a redeschis jumătate din cursele de noapte, care leagă orașele Hamburg, Berlin, München și Düsseldorf de Austria, Elveția și Italia. În pofida creșterii alarmante a numărului de belgieni contaminați cu COVID-19, cursa de noapte dintre Bruxelles și Viena, inaugurată în februarie, care oferea o călătorie „dus” cu prețuri începând de la 30 de euro, va fi reluată în septembrie. O altă cursă de noapte, zilnică, leagă pe perioada verii cinci state europene – Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia și Croația, începând din 30 iunie. 

Costuri ridicate de operare

Revenirea în forță a cușetelor nu este însă tocmai ușoară, din cauza costurilor mari ale serviciilor de noapte. Un tren normal, de mare viteză, poate plasa într-un vagon 70 de persoane și face mai multe călătorii într-o singură zi, cu numeroase opriri. Într-un vagon de dormit nu încap însă decât între 20 și 30 de paturi, iar majoritatea pasagerilor călătoresc de la un capăt la celălalt al cursei. Practic, este vorba despre o singură cursă în 24 de ore. Mai mult, operatorii feroviari trebuie să plătească taxe de acces la calea ferată, în momentul în care trec granița. Din acest motiv, noile servicii, oferite de companii private, sunt deseori deschise doar în perioada verii, pe timpul vacanțelor, în timp ce operatorii de stat primesc ajutoare guvernamentale substanțiale pentru a relua cursele de noapte. În consecință, într-un moment în care Europa se reorientează spre acest tip de curse, companiile private cer atât implicarea propriilor guverne pentru a susține operatorii independenți, cât și sprijinul UE, în vederea reducerii taxelor pe calea ferată. 

„Relansarea trenurilor de noapte este atât o necesitate, cât și o soluție ecologică pentru planetă”.

Karima Delli, europarlamentar francez, președinte al Comitetului pentru Transport al PE