Cum s-a îngropat analiza catastrofei DNA

Ședință de colecție la Consiliul Superior al Magistraturii în 14 mai. După două ore de dezbateri ale plenului, am reținut jocul pe sârmă al unor ”aleși” ai sistemului juridic, întorși cu cheia, care le-a mobilizat energia pentru a bloca analiza privind catastrofa de la DNA. Ponderea achitărilor în dosarele de corupție plecate de la procurorii acestei direcții autonome din Parchetul General a ajuns la 52,3 la sută, dar ministrul Justiției crede că statistica oficială, publicată recent de Ministerul Public, este manipulată!

Eforturi extraordinare pentru a băga sub preș gunoiul produs de cea mai controversată unitate de parchet din țară! Ca în poezia ”Umbra lui Mircea la Cozia”, reuniunea plenului instituției ”garant al independenței justiției” a fost dominată de umbra statuii lui Kovesi în CSM, pe care o vezi și nu e. Ședința cu scântei a avut un prim moment de conflict intern când, în fine, a fost introdus pe ordinea de zi un punct care cerea analiza situației alarmante a dosarelor instrumentate de DNA, care peste jumătate s-au încheiat în 2019 cu soluții de achitare a inculpaților prin soluții definitive. La punctul 8 al plenului din 14 mai, lucrarea 4333/2020 prevedea ”solicitarea doamnelor judecător Gabriela Baltag și Evelina Oprina, membri ai CSM”. Primul obstacol în fața substanței cererii a fost ridicat de cei care s-au întrebat dacă ”CSM este competent a se pronunța asupra solicitării de date și informații de la toate tribunalele, curțile de apel din țară, precum și de la ÎCCJ, în vederea evidențierii situației dosarelor vizând cetățeni, instrumentate de DNA, începând cu data de 01.02.2014 la zi”. Votul pe muchie de cuțit -10 voturi DA, 9 voturi NU- arată cât de greu se deschide ușa chiar și pentru CSM spre ”teritoriul interzis” al anticorupției, situat de multe ori deasupra legii. Ce mai tunet, ce mai vuiet a dezlănțuit acceptarea cererii!

Dreptul poate fi strâmb

Tunurile sistemului s-au fixat pe judecătoarele Oprina și Baltag. Tirul este deschis de procurorul Ban Cristian, care contestă dreptul CSM de a solicita informațiile specificate. Deturnând sensul cererii celor două judecătoare, Ban susține că solicitarea este inadmisibilă, atentând la independența justiției. S-ar produce o imixtiune în activitatea instanțelor, ale căror hotărâri ar urma să fie puse în discuție. Degeaba au explicat Oprina și Baltag, împreună cu reprezentanții societății civile, și judecătoarea Marcu, sensul exact al demersului care vizează aspectele de fond ale disfuncționalității evidente care creează un dezechilibru al părților în actul de justiție. Lui Ban i se alătură, comme d'abitude, vorba francezului, judecătoarea Kiss, care merge și mai departe cu eroare, spunând că se vor periclita cauze aflate pe rol la CEDO! Apoi trece la teoretizarea ”greșelii acceptate statistic”, unde ”10 la sută” din achitări ar proba democrația! Continuă cu marea problemă care nu trebuie atinsă, întrebând cu spaimă ”unde ne oprim cu analizele, pe cine tragem la răspundere?”

Recital politic al ministrului Justiției

Intervenția ministrului Justiției a fost vârful de opoziție la cererea de analiză a dosarelor de corupție. De ce să mai facem atâta zarvă cu nedreptățile din justiție când, iată, calea spre CEDO este deschisă multor cetățeni. ”Inclusiv recent, CEDO a dat câștig de cauză fostului procuror șef DNA”, ministrul Cătălin Predoiu deplângând că ”e o tăcere asurzitoare despre faptul că unui înalt fost magistrat i-au fost călcate în picioare drepturi fundamentale”. Suntem în plină tragicomedie în care ”călăul” devine victimă! În continuarea ”pledoariei”, cel care și-a asumat poziția de ”avocat al Diavolului” vede într-o cerere de analiză a DNA o ”instrumentalizare” pentru a se ajunge la culpabilizarea instituției ”în afara cadrului legal”. Marea de vorbe are un scop evident pentru apologeții DNA: cum să iasă din cleștele datelor statistice. Ministrul o face pe naivul, când se întreabă ”la ce număr vă referiți când vorbiți despre achitări”, urcând discursul pe culmile penibile ale contestării evidențelor, susținând că cifrele achitărilor sunt ”cele prezentate luni de zile pe surse, cu cifre exagerate și mediatizate excesiv pentru distrugerea credibilității unei instituții cheie a statului român”. Trece apoi partitura spre influențele nefaste pentru procurori ale deciziilor Curții Constituționale a României, ca și când revenirea spre limitele legii fundamentale ar face parte dintr-o strategie-complot de denigrare a rezultatelor DNA. Întrebarea plasată spre finalul discursului ministerial este din filozofia sofismelor culese pe marginea șanțului – ”dacă o simplă statistică, eventual și manipulată, poate conduce la o concluzie corectă”. Ca epitaf, menit să-fie trecut pe lista de ”buni” de statuia clarvăzătoare transferată în Luxemburg, videoclipistul mai eliberează o frază adâncă, scoasă din clasicul ”puț al gândirii” : ”Nu e cazul să transformăm CSM într-o inchiziție la adresa DNA, care s-a aflat ani de zile în vârful încrederii publicului în instituții, acolo unde ar trebui să ajungă și CSM cândva”. (Ura!, Aplauze prelungite!) Din înregistrarea videoconferinței lipsește, credem, doar din motive tehnice, chemarea ”DNA să vină să vă ia!”

Demolarea vine de la Ministerul Public 

Gabriela Baltag îi explică ministrului Predoiu că procentul de 52,3 dosare DNA cu soluții de achitare nu este rod al manipulării, ci cuprins în anexa 8 a raportului Ministerului Public pe anul 2019. Faptul că în anul anterior achitările erau de 36,6 la sută arată o vulnerabilitate în creștere de la an la an pe care CSM are datoria legală să o analizeze.

Un vot care nu spală obrazul

Care a fost finalul agitatei ședințe? După odele închinate Direcției anticorupție și închiderea ochilor la fondul problemei grave care macină credibilitatea instituției ”etalon” care a produs ”fenomenul Portocală”, rezultatul era previzibil. Cităm din informarea privind ”Ordinea de zi soluționată”:

Plenul CSM a hotărât respingerea solicitării formulate de doamnele judecător Gabriela Baltag și Evelina Oprina, în vederea evidențierii situației dosarelor instrumentate de DNA, privind

- indicarea dosarelor DNA înregistrate pe rolul instanțelor vizând persoanele fizice și persoane juridice (7 voturi Admitere, 11 voturi Respingere, 1 vot nul)

- numărul persoanelor fizice și persoanelor juridice vizate de aceste dosare (7 Admitere , 11 Respingere, 1 Nul)

-infracțiunile care au făcut obiectul dosarelor penale (7 Admitere, 11 Respingere, 1 Nul)

- măsurile preventive și/sau - metodele speciale de supraveghere sau cercetare dispuse și perioadele pentru care au fost dispuse (7 Admitere, 11 Respingere, 1 Nul)

- soluția definitivă pronunțată în fiecare dosar în parte (7 Admitere, 11 Respingere, 1 Nul)

- temei legal în cazul soluțiilor de achitare (7 Admitere, 11 Respingere, 1 Nul)

- care sunt măsurile asiguratorii dispuse în aceste dosare (7 Admitere, 11 Respingere, 1 Nul)

Așadar, iată cum se îngroapă pentru moment ”succesurile DNA” din serialul ”AVÂNTUL PRĂBUȘIREA”. Așteptăm cu încredere următorul episod. ”Cooperativa” din Justiție a preluat modelul celebru din fotbal prin care erau blătuite meciurile, stabilea campioana și retrogradatele.

„Eu am constatat de-a lungul timpului că este vorba de o adevărată ostilitate instituțională la adresa DNA”

Cătălin Predoiu, ministrul justiției, în ședința de plen CSM, 14 mai 2020

Ministrul Cătălin Predoiu se dă de ceasul morții să acopere catastrofa achitărilor din dosarele DNA, ajunse la rata de 52,3 la sută

-Judecătoarea Gabriela Baltag i-a explicat ministrului că statistica nu e manipulată-