Curtea Constituțională răspunde oficial atacurilor lui Iohannis și Orban

Magistrații Curții Constituționale au răspuns, ieri, atacurilor îndreptate împotriva acestei instituții de către președintele Klaus Iohannis și de premierul Ludovic Orban, după decizia CEDO în cauza “Kovesi contra României”. Comunicatul de presă, prin care Plenul CCR a luat poziție instituțională față de afirmațiile de o gravitate fără precedent făcute de la cel mai înalt nivel în stat, a fost aprobat cu majoritate de voturi ale magistraților instanței de contencios constituțional.

Magistrații arată că, deşi comentariile din spaţiul public au promovat ideea încălcării de către Curtea Constituţională a dreptului la un proces echitabil al Laurei Codruța Kovesi şi a invalidării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, “se constată că CEDO nu a efectuat un control cu privire la raţionamentul juridic şi la soluţia pronunţată de Curtea Constituţională. De altfel, nici nu avea competenţa să o facă”.

Mai departe, Hotărârea CEDO “a stabilit încălcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior şi fără legătură cu cel analizat prin decizia Curţii Constituționale”. “Acest cadru juridic se referă la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi nu la cel vizat prin decizia Curţii Constituționale, respectiv articolul 94 litera <> şi articolul 132 alineat 1 din Constituţie”, se arată în comunicat.

În decizia menţionată, Curtea Constituţională a decis cu caracter general obligatoriu şi pentru viitor care sunt raporturile constituţionale între ministrul Justiţiei şi Preşedintele României, precum şi natura actelor acestora, în procedura revocării procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în baza uneia tribuţii prevăzute de Constituţie. “Decizia astfel pronunţată nu poate fi cenzurată de nicio altă autoritate”, explică judecătorii.

Kovesi nu a fost parte în conflictul juridic dintre Guvern și președinte

Curtea Constituțională subliniază că “doamna Kovesi nu a fost parte şi nici nu putea fi parte în procedura de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională prevăzută de art.146 litera e) din Constituţie, care vizează exclusiv raporturile dintre autorităţile publice cu privire la exercitarea competenţelor lor constituţionale,  şi nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implică persoane fizice. De altfel, în toate legislaţiile statelor care prevăd în competenţa curţilor constituţionale soluţionarea conflictelor de competenţă dintre autorităţile publice, instanţele constituţionale nu analizează drepturi şi libertăţi fundamentale”. Ca atare, Curtea Constituţională “nu putea să încalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv că în procedura în faţa Curţii Constituţionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, în mod exclusiv, competenţele autorităţilor publice”.

Atingere gravă la independența CCR

În discursul lor public, arată judecătorii, “autorităţile publice, şi anume Preşedintele României şi prim-ministrul Guvernului, folosesc argumente/ motive incomplete şi inexacte, fără a corobora natura, conţinutul şi obligaţiile rezultate din cele două acte jurisdicţionale (Decizia Curţii Constituţionale şi Hotărârea CEDO), ceea ce pune la îndoială comportamentul constituţional loial al autorităţilor publice la adresa Curţii Constituţionale”. Mai mult, comunicatul precizează că, în spaţiul public,  “sunt transmise unele informaţii care nu prezintă problema de drept în ansamblul său. Curtea Constituţională recomandă citirea celor două hotărâri cu bună-credinţă şi comentarea acestora pe baza argumentelor juridice cuprinse în cele două hotărâri”.

În final, CCR reamintește faptul că “Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurându-se de autoritate de lucru judecat” și că “îndemnarea publică la revizuirea deciziilor Curţii Constituţionale este o atingere extrem degravă adusă independenței Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi. Legiuitorului îi revine obligaţia de a da curs Hotărârii CEDO, în măsura în care devine definitivă, prin identificarea soluţiei legislative corespunzătoare în considerarea cadrului juridic vizat de această hotărâre, şi nu a celui vizat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2018”. (Ion Alexandru)